Portal Cultural Național

COMENTARIU Literar (proză)

după Autor

Eseuri și comentarii PERSONALIZATE - despre cele mai importante opere literare pentru Bacalaureat sau școală.

CIRESARII - Roman de Constantin Chirita. Ciclul de cinci romane cuprinde, in versiunea finala Stabilita in 1972, volumele: I, Cavalerii florii de cires (initial: dresarii. Teroarea neagra ); II. Castelul fetei in alb; . Roata norocului: IV. Aripi de zapada (initial: Teroarea alba ); V. Drum bun, ciresari!

Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Miron Costin — Letopiseţul Ţării Moldovei — de la Aron Vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche Vornicul din Ţara de Gios, scos de Miron Costin, vornicul de Ţara de Gios, în oraş în Iaşi, în anul de la ridicarea lumii 7183, eară de la naşterea Mântuitorului lumii lui Hristos 1675

Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Opera lui Creangă, 'Amintiri din copilărie, constituie una din culmile cele mai înalte ale prozei artistice româneşti.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Personaj secundar, static, cu virtuti arhetipale, multidimensional, referential.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Folosind un procedeu compoziţional specific, cel al povestirii în ramă, autorul evocă universul vieţii ţărăneşti, reconstituind atmosfera patriarhală a satului de munte.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

AMINTIRI DIN COPILĂRIE - Izvoarele de inspiraţie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva depărtată a maturităţii, fiind provocată de un impuls afectiv greu de dominat: nostalgia. 

Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Personaj principal, dinamic, titular, fantastic, simbolic, eponim.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Trăsăturile prin care naraţiunea aceasta se încadrează în specia basmului sunt: prezenţa unui singur fir epic, numărul mic de personaje, prezenţa fantasticului de tip fabulos (dracii şi, se subînţelege, Dumnezeu), un scenariu iniţiatic bazat pe trecerea unor probe dificile, personajele ajutătoare, cifrele şi obiectele magice, triumful binelui, finalul fericit, formulele (de început şi de sfârşit) şi oralitatea.

Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Basmul “Povestea lui Harap-Alb” a fost publicat în anul 1877 în revista “Convorbiri literare”.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Personaj principal, pluridimensional, static, eponim.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Spânul este personaj antagonist, secundar, masculin, negativ și complex prin problematica pe care o propune. Trăsăturile sale sunt conturate atât în mod direct, fiind caracterizat de către narator, prin descriere, cât și indirect, pornind de la faptele sale, gândurile, comportamentul sau relațiile cu celelalte personaje, evidențiate prin intermediul dialogului.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

In figura lui Stefan cel Mare, Delavrancea a proiectat idealul de libertate al poporului sau. Nazuinta romantica de a polariza intreaga atentie asupra unui erou exceptional, explica de ce toate celelalte personaje ale dramei sunt, cu mici exceptii, simple elemente de decor, constituind fundalul pe care sa se proiecteze profilul impunator al lui Stefan.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Activitatea literara a lui Delavrancea se desfasoara in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea si primele doua decenii ale secolului al XX-lea. A debutat cu volumul de nuvele Sultanica in 1885. I-au urmat alte volume de nuvele Trubadurul (1887), Parazitii (1893), Intre vis si viata (1893), Hagi Tudose - Tipuri si moravuri (1903).

Din 1909 s-a impus ca dramaturg mai ales prin trilogia Moldovei: Apus de soare (1909), Viforul (1910), Luceafarul (1910).
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Nuvela Hagi Tudose, a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, este realistă.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Dosoftei are ca model pe Ian Kochanowski, care tradusese Psaltirea în limba polonă. Traducerea Psaltirii i-a cerut multă muncă, fiindcă o prelucrează cu ritmul, rima, metrica poeziei populare şi dă o culoare de specific naţional temelor biblice.

Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Romanul Povara bunătăţii noastre, alături de romanul Clopotniţa, este cel mai reprezentativ pentru creaţia sa.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

E semnificativ titlul operei care ni-l aduce pe bătrînul tată, ajuns în toamna vieţii sale, ca personaj principal. El simte sfîrşitul vieţii sale şi hotărăşte ca înaintea morţii să mai vadă încă o dată zestrea sufletească a celor şase copii risipiţi prin lume. O face anume toamna.

Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Nuvela „La ţigănci” de Mircea Eliade face parte din literatura contemporană fiind o nuvelă fantastică, scrisă după al Doilea Război Mondial (în 1959), în perioada când Eliade ilustrează ideea că opoziţia dintre real şi ireal, dintre sacru şi profan se estompează, între acestea nemaiexistând hotare bine determinate. Nuvela marchează o nouă etapă în creaţia literară a autorului, fiind considerată o capodoperă a fantasticului românesc.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Romanul Maitreyi, publicat în 1933, este un roman modern subiectiv, de analiză psihologică, un roman al autenticităţii şi al experienţei.
Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Maitreyi este un roman exotic, al experienței, scris de Mircea Eliade. A fost publicat pentru prima oară în 1933 și s-a bucurat de popularitate în întreaga lume, fiind tradus în mai multe limbi: franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă, catalană, esperanto etc. Este considerat de exegeți un „roman al autenticității”.

Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)

Mircea Eliade a fost şi rămâne, în ciuda contestaţiilor de după 1989, alimentate de resentimente politicianiste, o personalitate mondială de prim ordin în ştiinţa miturilor şi istoria (filosofia) religiilor.

Detalii
Categorie: Comentariu Literar (proza)