Nici suferințele nu sînt la fel.
Unul apasă, altul rabdă-n el.
Pe unu-l doare talpa, pe celălalt grumazul,
Pe cei mai tari trufia, pe cei mai slabi necazul.
Tu gemi că eşti puternic, el geme că-i sărac,
Pe amîndoi jurat sînt să vă-mpac.
Un vinovat îndură, alt vinovat înfrînge.
Tu dai otravă, semenul dă sînge.
Nefericiți și crînceni amîndoi.
Care-i mai teafăr dintre voi?
Cînd schimb pe cel mai mare, de sus, cu cel mai mic,
În cumpăna întoarsă nu s-a schimbat nimic.
Arghezi Tudor >> BIOGRAFIE
Arghezi >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)
Va vorbi vrun mititel,
Nu slăvindu-tu pe tine,
Lăudîndu-se pe el.
Dacă stai să-i mai asculţi
Mititeii-s mult prea mulţi,
Rostuiţi adeseori
Ți-au ajuns şi autori.
Arghezi Tudor >> BIOGRAFIE
Arghezi >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)
De când nu mi-ai mai cântat
Sunt , vioară, întristat.
N-ai putea ști ce mă doare
De tot cad într-o-ntristare?
Întristat de ce să fiu?
Că-i devreme, că-i târziu?
Și n-am cine să mă-nvețe,
De mi-e dor sau mi-e tristețe,
Ca să știu, la întrebat,
Că ceva s-ar fi-ntîmplat.
Dor de ce-ar putea să-mi fie?
De-altă nevinovăție?
Nu-mi dau seamă ce-ntristare
Negrăită, iar mă doare.
Întristările ți-s multe.
Cine să ți le asculte?
Cine ți le înțelege
Întristările pribege?
Că nici eu nu le-nțeleg,
Să le-nșir, să le dezleg.
Te-ntristează când și dacă
Alții cântă, râd și joacă?
Scripcă veche, mai de mult,
Doar tăcerea ți-o ascult,
Nu-mi dau seama ce-ntristare
Decât altele te doare,
Oare trebuie să-mi pară
Că-a murit ceva-n vioară?
Ori, vioară, simți mai bine,
N-a murit ceva din mine?
Arghezi Tudor >> BIOGRAFIE
Arghezi >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)
DOCUMENT INEDIT: Senatul SUA susține Reunirea Moldovei cu România.
Pe 28 iunie 1940, URSS trimitea României al doilea ultimatum, din decurs a două zile, în care își manifesta agresivitatea și dorința de a ocupa Basarabia și Bucovina de Nord ( și Herța, ulterior) cât mai repede. Colonelul (r) Alesandru Duțu, unul dintre cei mai importanți specialiști în istoria militară a României, a făcut o sinteză a acestei zile negre pentru poporul român.
Era mare cel mai prost.
Bi-ba, ba-ba
Li-ba, la-ba.
Țara unde-i bun tutunul
Avea proști unul și unul.
Bi-bo, bo-bi
Ri-bo, ro-bi.
Cine-oleacă-avea de cap
Și-l punea după dulap.
Hu-hu, bu-hu
Bu-hu, hu-hu.
Pentru că omul cel mare
Se-alegea după picioare.
I-ha, ba-ha
Ba-ha, i-ha.
Umblau solii prin norod
C-un carîmb și-un calapod.
Lu-la, la-lu
Vi-va, va-lu.
Și cinstirea ți se da
După talpă și pingea.
Da-du, du-da
Ga-gu, gu-da.
Dar deștepții find prea mulți,
Au rămas pe drept desculți.
I-ha, pa-pa
Pa-pa, i-ha.
Am o minte vai de mine,
Și mă face de rușine.
Cio-ca, bo-ca
Bo-ca cio-ca.
Spune tu, pe ce-i cunoști
Dintre proști pe cei mai proști?
Zu-ri, zu-ra
Zu-ra, zu-ri.
După chică sau chelie?
După unghii sau simbrie?
Pa-vu, ga-vu
La-vu, la-vu.
Fincă, vezi, mai-marele
Și-ascunde picioarele.
Tra-la, la-la
La-la, la-la.
Arghezi Tudor >> BIOGRAFIE
Arghezi >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)
Oricărui ins măreț, deștept ori prost,
Fie că are umbra lui un rost
Fie că trece ca un fulg de lînă.
Dar a fugi cătînd alt adăpost,
De țară , de obîrşii, de țărînă,
E că, mai tînără sau mai bătrînă,
Mai scumpă rînza decît ele-a fost.
Cînd în oglindă te uiți ce ești, la tine,
Nu te apucă, patriote, greața ?
Și nu-ți roșesc obrajii de rușine ?
Cela ce vrea domnie peste țară,
Nu e de-ajuns să-i caute dulceața,
El trebuie să știe să și moară.
Arghezi Tudor >> BIOGRAFIE
Arghezi >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)
Poezii, cu aceeași tematică, ale autorului :
Arghezi - poezii despre Țară, Patrie
Bujorul reprezentă familia regală din China și e considerat o floare a prosperității, un simbol al frumuseții și bogăției. Aceste flori aduc mai multe beneficii:
