Cele mai cunoscute poezii despre Toamnă ale autorului Grigore Vieru.

Fiind un autor ce a scris multe poezii despre plai cu natura ei frumoasă, sigur ca are dedicate și câteva poezii toamnei.

 


poezii despre TOAMNĂ de Grigore Vieru

(în ordine alfabetică)

 


poezii de toamnă de Grigore Vieru  TOP 10

în ordine descrescătoare a vizualizărilor (cele mai citite)

 

Puișorii

- Pui golași cum stați în cuiburi
Fără plăpumioare ?
- Ne’nvelim cu ale mamei
Calde aripioare

- Dar când mama nu-i acasa
Si ploița cerne?
- Ne-velim atunci cu frunza
Ramurii materne

- Daca n-o sa vina mama
Si-o sa cada frunza?
- Cum sa nu mai vina mama ?
- Cum sa cada frunza ?

 

Două Mere

Iar e toamnă. Zile calde.
Frunza ruginie cade.
Frumușel cei mici se spală
Si se duc cuminți la școală.

Maica în ghiozdan le pune
Câte doua mere bune
Si creioane, carți, caiete
Si le da în mâini buchete.

Eu sunt mic, rămân acasă, 
Vreau sa plâng, ca nu ma lasă…
Si-mi aduce mama mie
Mere mari, o farfurie.

Însa ce sa fac cu ele?
Fie chiar sa-mi dea si-o poala.
Eu vreau doua, doua mere, 
Dar sa le mănânc la școală.

 

Toamna

Bate toamna nucile, 
Aurește frunzele, 
Îndulcește merele
Ce ești trist, măi greiere?

 

Acasă

Toamna târzie
la noi la Lipcani, 
rece ca sfecla de zahar.
Ma trezesc dimineața
cu toate lăicerele casei pe mine, 
ostenit de greul lor colorat.
„Ma temeam sa nu-ti fie frig“, 
zice mama.
Vin rudele sa ma vadă, 
vorbesc în șoaptă afara
ca la priveghi, 
sa nu-mi tulbure somnul
si țîstuiesc pe cei mici
sa fie cuminți.
Ma aplec sa le sărut mâna, 
ele si-o smulg îndărăt:
„Nu trebuie…“
rusinîndu-se de pământul
de sub unghii si din
crapaturile palmelor.
O, neamule, tu, 
adunat grămăjoară, 
ai putea sa încapi
într-o singura icoana.

 

A venit toamna

A venit toamna
ca un sfârșit de lume.
Copacii în vânt
îşi aruncă epoleţii de aur
şi fug în neştire.

Adorm în camera amintirilor
ca în casa cea mare
ocrotită de mirosul
gutuilor coapte.

O, mamă, 
dacă ochii tăi s-ar deschide în zori
şi ai învia pentru o clipă din morţi, 
cred că tot în vârful picioarelor
ai umbla
ca să nu-mi tulburi somnul.