Folclorul - integrează totalitatea creațiilor din domeniile artistice, literare, muzicale, coregrafice, plastice etc., a obiceiurilor, a jocurilor și a tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni.
Clasificări:
- folclorul obiceiurilor (descântece, obiceiuri existențiale și de familie, calendaristice)
- creația populară orală (proză, poezie populară, cântece, balade)
- genurile folclorice mici (ghicitori, semne prevestitoare, proverbe, aforisme, anecdote)
- folclorul copiilor (cântece de leagăn, vorbe de duh, creația copiilor).
Balade Populare
Balada populară reprezintă o specie literară epică specifică literaturii populare românești. Balada populară relatează o acțiune eroică sau fapte neobișnuite din trecut și în care intervin uneori elemente fabuloase.
Balada populară este o creaţie epică în versuri, în care se povesteşte o întâmplare din trecutul îndepărtat… În general are o acţiune simplă, la care participă un număr restrâns de personaje, înfăţisate de obicei în antiteză, iar realul se împleteşte cu supranaturalul. În literatura română există un număr relativ mare de balade populare, transmise pe cale orală, dintre care multe au fost culese şi publicate de marii clasici români…
Miorița (culeasă de Alecu Russo, prelucrată și publicată de Vasile Alecsandri)
Monastirea Argeșului (culeasă de Vasile Alecsandri)
Balada lui Constantin Brâncovanul (culeasă de Vasile Alecsandri)
Toma Alimoş (culeasă de Vasile Alecsandri)
Doine
Doina (creație populară - variantă Alecsandri)
Poezii populare
Brumărelul (culeasă de Vasile Alecsandri)
Pann - Folclor / cântece de lume(culese de Anton Pann)
Caracteristicile folclorului românesc
Folclorul autentic românesc prezintă câteva caracteristici specifice:
- Caracterul oral (transmiterea pe cale orală, de la om la om, dintr-un loc în altul, de la o generație la alta).
- Caracterul anonim. (chiar dacă iniţial este cunoscut numele celui care creează, comunitatea își însușește creația, o adaptează și o transformă, iar numele creatorului se pierde).
- Caracterul tradițional (marea capacitate de conservare a structurilor genuine arhetipale, sub influenţa factorilor externi).
- Caracterul colectiv (ceea ce a fost creat este preluat de colectivul din care face parte creatorul său).
- Caracterul sincretic (îmbinarea dintre text, muzică şi joc).
- Caracterul evocativ. (asigură permanența tradiției), caracterul estetic (mijloc de afirmare culturală a comunităţilor etnice pe plan local, zonal, naţional şi internaţional).
- Și caracterul utilitar (rolul de servire a unor interese comunitare ori personale).