Ai imbatranit, baiete, 
Cantand stihuri si stafete, 
Potrivind, ascuns de luna, 
Vorba-n fluier, care suna.

Lumea plange de necazuri
Tu-ti pui gandul pe atlazuri
Si, de dor de vant si mierle, 
Faci cu acul fir de perle.

Iti ungi ranile cu-argint, 
Te alinti cu zari ce mint
Si-ti faci cugetul hotar
Intre inger si magar.

Ah!de cand m-a fost iubit, 
felul meu s-a izmenit.
Gura-i rece, de naluca, 
Mi-a lasat viata nauca.

Fiinta mica de otrava
Mi-a facut viata bolnava.
Fiescare os ma doare
De-amintire si lingoare.

Si pentru ca nu am stire
De-mi voi mai veni in fire
Si de o voi mai vedea
Stransa subt mustata mea, 

Ca un sarpe ce se zbata
Suferind de cinci pacata, 
Stihuind m-am hotarat
Sa-mi trec noaptea de urat.

Ca daca mai este vie, 
Scrie peana!sange scrie!
Cine stie!...
O citi si o sa vie. 


Arghezi Tudor >> BIOGRAFIE

Arghezi >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)


Poezii, cu aceeași tematică, ale autorului :


Arghezi - versuri de Dragoste