Maică, nu mai osteni, 
Ca avem cu ce trăi, 
Am si casa si bănuți, 
Eu, nu tu sa ma ajuți.
Maica, nu mai sunt copil, 
Nu vezi ca-s si eu bătrân?!
Pentru lume-i fi bătrân, 
Pentru mine tot copil, 
Pentru lume om de stat, 
Pentru mine-al meu băiat;
Pentru lume fericit, 
Pentru mine necăjit.
Pana-n seara de cu zori
Tot o fuga, tot un zor, 
Ca te stiu, te-au îndrăgit
Toate-albinele din câmp.
Maica, nu mai osteni, 
Hai la noi si-i mai trai.

Fiule, in cuibul tău
Amețesc si-mi vine rău, 
Tare-i sus, n-aveți nici nuc, 
De la noi cum sa ma duc?!
Eu, de n-am la geam un nuc, 
Gălbenesc si ma usuc.

MAMA ȘI FECIORUL poezie - de Grigore Vieru