Creatia „Hanu Ancutei” este realizata prin technica povestirii in rama, sau numita altfel, a povestirii in povestire. Inovatia pe care o prezinta aceasta creatie esteaceea ca prezinta 9 povestiri, redactate de cate 9 persoane diferite, persoane ceajung la han si istoriesc o intamplare reala, din experienta lor personala.
„Fantana dintre plopi” este a patra povestire din volum, in care un personaj,capitanul Neculai Isac, devine narator subiectiv si evoca o trista poveste de iubiretraita de el in tinerete, in urma cu peste 25 de ani.
O prima caracteristica a povestirii este naratiunea la persoana I, care focalizeazadoua planuri de narare: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (timpulnarat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii). Pelanga personajele-naratoare, este prezent si un narator general, care are rolul de aintroduce aceste personaje-naratoare si de a interveni in povestirile celorlalti princomentarii personale, penduland intre cele doua timpuri. In timp ce comisul Ionitaare rolul de a mentine interesul cititorilor prin promisiunea unei povestiri si maifrumoase decat cea abia rostita.
O alta caracteristica este oralitatea cele noua povestiri, acestea sunt spuse pe caleorala de catre naratori diferiti, drumeti moldoveni, intruchipand categorii umane sisociale. Astfel avand un cadru suport: un han in care veneau drumetii pentru a serelaxa si a asculta povesti captivante, acesta fiind ceremonialul necesar depanariiamintirilor. Elementul comun al tuturor povestirilor si sentimentul dominant altextului, este nostalgia dupa vremurile de odinioara. Asezat la o rascruce dedrumuri, hanul este ocrotitor ca o cetate, zidurile au valoare simbolica a granitelordintre lumea reala si lumea povestita, conferindu-i acestui rol de topos al povestirii.Iar atemporalitatea („intr-o departata vreme, demult”) sporeste impresia de spatiumitic, ilustrare a unui paradis pierdut, lumea de mult apusa a celeilalte Ancute.
Tema povestirii
Tema povestirii este reprezentata de iubirea tragica dintre capitanul Neculai Isac sio tigancusa, Marga. Viziunea despre lume incadreaza volumul realismului mitic prinimpresia de fabulos produsa de actul nararii, de plasarea intamplarilor intr-un trecutneprecizat si prin vediricitatea aspectelor sociale infatisare.O secventa reprezentativa temei este scena in care Neculai Isac se intalneste cuMarga la fantana dintre plopi unde cei doi isi petrec toata noaptea, apoi la ivireazorilor, capitanul se desparti de iubita sa cu promisiunea de a se reverea diseara inacelsi loc, Marga, ii raspunse plangand ca il va astepta si ca avea sa moara chiaracolo daca el nu se mai intorcea. Autorul releva faptul ca cel mai profund sentimentuman, iubirea, nu cunoaste bariere de ordin social si implica ideea de sacrificiu.
O alta scena semnificativa temei iubirii tragice este a doua intalnire la fantanadintre plopi a celor doi, cea in care Marga vine sa il avertizeze pe capitan si sa iispuna printre lacrimi cum tiganul cel batran, Hasanache, a trimis-o pe sa ii intre lasuflet si planuia ca alaturi de Dimache si Turcu, cei doi frati mai mici ai lui, sa-i furecalul si banii. Pricepand primejdia, capitanul Neculai o porni calare cu tiagnii peurmele lui, in incaierare el isi pierduse „o lumina”, adica un ochi, dar reusi sa scapecu viata ajungand la Hanul Ancutei si sa ceara ajutor. Astfel scapand, se indreptaspre fantana dintre plopi unde spera sa o mai gaseasca pe Marga, dar acolo gasidoar o urma de sange proastpat, tiganii au omorat-o si i-au aruncat trupul infantana. Din aceasta secventa reiese dragostea tigancusei pentru capitan, ea fiindcapabila sa se sacrifice pentru ca el sa scape cu viata.
Un prim element de structura semnificativ pentru tema povestirii este titlul operei,el desemneaza locul de intalnire a celor doi protagonisti, dar si al sacrificiului feteidin iubire. Prin raportare la timpul evocarii, fantana devine simbol al iubirii si almortii, pe cand conexiunea cu discurul prezentului, ii confera simbolul amintirii. Iarplopul, este considerat in multe culturi indo-europene arborele singuratatii, iar incredintele crestine este socotit un copac blestemat.
Un alt element elocvent pentru tema si viziunea despre lume a autorului esteconflictul, acesta este de natura exterioara, dar si interioara, cel exterior consta inincercarea lui Hasanache si a fratilor lui de a-l atrage pe tanarul Neculai intr-ocursa, cu ajutorul fetei, spre a-l ucide si a-l jefui, dar tanarul este salvat de iubireafetei. Conflictul nu este unul complex, insa urmarile sale sunt puternice, ilustrateprin urmele fizice lasate de pierderea „unei lumini” si de sentimentul vinovatiei pecare Neculai il adopta pentru ca nu a putut sa o salveze pe Marga, astfel dandnastere unui puternic conflict interior.
Povestirea „Fantana dintre plopi” este o creatie aparte a lui Mihail Sadoveanu, inprimul rand prin tema si viziunea asupra lumii rurale, valorificate prin ilustrareaunor personaje speciale si a unui stil de narare si de limbaj aparte