Sadoveanu, HANU ANCUȚEI – Comentariu

Hanu Ancuţei este o sinteză a universului sadovenian, fiindcă aici găsim toate temele şi motivele, programul său estetic, conceptele şi modelele narative, prototipurile umane, simbolurile şi timbrul sadovenian.
Hanul este un nucleu, un model de viaţă românească, are „ziduri înalte ca de cetate“, sugerând cetatea ideală a lui Platon în variantă moldavă, „porţile îi stau deschise ca la domnie şi chiar Vodă Mihalache Sturza vine să vadă ochii Ancuţei. C-aşa-i datina“. Aici, din vremurile de demult, se păstrează obiceiul de a întemeia sfaturi, un fel de divan popular, sugerând Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir, dar şi Banchetul lui Platon, într-o variantă rustică. Eroii vin să-şi depună comoara lor de înţelepciune aici, la Hanul Ancuţei.

Ancuţa ascultă şi reţine toate povestirile, ştie tot ce se petrece în ţara Moldovei, este o carte vie. Scriitorul insistă asupra ochilor ei spre a sugera rolul de simbol al conştiinţei naţionale şi sociale, pe care-l are eroina.

Ancuţa este viaţa într-o continuă trecere, este frumoasă şi „clipeşte domol ca o mâţă dezmierdată“, când o apucă de mână căpitanul Nicolae Isac. Hanul este o insulă a unui Eden pierdut în negura timpului, „în neagra fântână a trecutului“. Este universul naţional, dar şi o imagine a unui univers, creat de Mihail Sadoveanu. De aceea găsim în el firele narative, motivele şi temele, care vor fi dezvoltate în romanele lui Sadoveanu.

Firul satul şi ţăranul, pe care-l găsim în povestirea comisului Ioniţă de la Drăgăneşti şi în Judeţ al sărmanilor, va fi dezvoltat în Nicoară Potcoavă, Bordeienii, Neamul Şoimăreştilor, Zodia Cancerului. El îşi are originea în politica înţeleaptă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de a construi puternice aşezări răzeşeşti la hotarele Moldovei, spre a o apăra. De aceea glorioasa sa domnie, sintetizată în Fraţii Jderi, se găseşte în centrul universului sadovenian, topind într-un tot firele narative, ca şi în Hanu Ancuţei. Asemeni Împăratului Alb, Ştefan cel Mare şi Sfânt, călare pe albul armăsar Catalan, are un destin de învingător. Eroii tind să devină arhetipuri, având trăsăturile sugerate de cartea de zodii, pe care o poartă la şold moş Leonte Zodierul. Realitatea se împleteşte cu legenda, iar mitul cu simbolul. Toate firele narative ale universului sadovenian îşi au punctul de început în Hanu Ancuţei şi se încheie în Fraţii Jderi.