Cu var si cu lut!
Albește in parul tău, mama,
Varul acel de demult.
Cat am plâns eu
Strâns in al foamei clește!
Stăteai noaptea ca la priveghi.
In parul tău, mama, albește
Sarea lacrimilor mele vechi.
Seara eu iti probozesc nepotul
Ca ti se urca in cap si-i rau.
Dar el se muta la tine „cu totul"
Si plânge tot
In părul tău.
PĂRUL MAMEI poezie - de Grigore Vieru