pe senile.
El vine, da, vine direct
dulceato, la tine.
O, lasa-ma sa te iubesc cu trupul meu
pe care mi l-am fost cioplit din pietre,
ori din al treilea cântat mereu
cel de cocos pe care-l plânse Petre.
Nu te cunosc si nici nu vreau,
dar ca un ochi ma pironeste aspra
vorbirea ta de singur zeu
si, si tacerea dumneavoastra.
O, lasa-ma, sa nu mai fii,
sa fiu acela care-ti duce
mai înainte ca sa-nvii
trupul tau alb, urcat pe cruce.
Stănescu Nichita >> BIOGRAFIE
Stănescu >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)
Poezii, cu aceeași tematică, ale autorului :
Stănescu - versuri de Dragoste
- A mea
- Același gând
- Acest bloc de nervi
- Ai văzut vreodată ...
- Cântec de dor
- Cântec de lună nouă
- Cântec fără răspuns
- Cântec nesocotit
- Către Galateea
- Ce bine ca ești
- Dar
- De dragoste
- Evocare
- Îmbrățișarea
- În dulcele stil clasic
- Leoaică tânără, iubirea
- Ploaie în luna lui Marte
- Poem
- Poveste sentimentală
- Viața mea se iluminează