Rezum adevărul că adevărul nu este.
E stema gândirii sau poate e stima
față de stema estimată de noi prin
reflectarea ideii? De ce e această
idee raportată la nemijlocirea
dintre tot ce se apropie? Care din
care idee ni-i proprie în exaltarea
senzației prin pipăit, mirosire și
gustare, apoi tot ce văd sau aud –
ultimele două simțiri
reflectă ESTE-le-acesta, esteticul –
luminosul-frumosul-sau-maiestosul –
convenția simțului
cu lumina și ipoteticul …
(Victor Teleucă, Piramida singurătății, 2000)