Aducerile-aminte, posomorâte urne
Ce-nchid cenusa clipei murite pe vecie, 
Uitate-n tintirimuri cu umbre taciturne, 
Ce-s mute ziua-ntreaga si noaptea reînvie...
Aducerile-aminte sunt harfe spânzurate
De ramura dintâie ce-atinge casa noastra, 
Amurgul când adie tresar înfiorate, 
Si pâna-n zorii zilei ne cânta la fereastra.
Aducerile-aminte, copii bastarzi ai vietii, 
Ce ratacesc pe câmpuri si dorm printre ruine, 
Dragi licurici de-o clipa din drumul tineretii, 
Aducerile-aminte de ce mai vin la mine?!

ADUCERILE-AMINTE poezie - de Octavian Goga