- la ziua Măriei-Sale -

 

Lumânare, sfânta mea,

să-mi fii veşnică aş vrea,

tu să furi lumini din sori

şi pe pământ s-o cobori.

nu te topi-n smog de seu.

fără tine – cum scriu eu?

cum văd eu, fără lumini,

Edenul, cu-a lui grădini?

lumânare, tu mai ştii

jocul nostru de copii,

când iuibire ne juram,

Doamne…şi ce cruzi eram!

tu mereu, pe-al vieţii drum

ai ars şi mai arzi şi-acum

în smirnă de veşnicii

focul casei să-ntreţii.

lumânare – dor de dor,

luceafăr din viitor,

să nu mi te stingi curând,

blânda mea…luceafăr blând.

…eu mă duc şi mă întorn,

sensul lumii să-l răstorn,

şi tu-mi dai în versuri sens

printr-al vieţii crud consens.

lumânare…să nu-mi arzi,

hai cu mine printre barzi,

veşnică-n destinul meu;

cum e scris de Dumnezeu…

      8 sept. 2018, Montreal

­

Poezii, cu aceeași tematică, ale autorului :

­