( PREFAȚĂ )

Dacă niscai cititor
Țanțoș și bănuitor
S-ar simți, mă rog frumos,
În vreo slovă de mai jos,
Trebui' spus de la-nceput
Cunoscut, necunoscut,
Într-un fel sau într-alt fel,
Că nu-i vorba despre el,
Cum nu-i nici de cozi de mături,
Ci de altul de alături.

- 1 -

Cutare, zici, că-odată, dimineața,
A scris ceva, de și-a jucat și viața.
Îmi ceri acum, la bine, un răspuns.
Aveam și eu un manuscris ascuns.

- 2 -

Viteaz în timpurile bune
A scos și surlele să-l sune.
La vreme rea, se trage în găoace,
Gîndește-adînc, înflăcărat, și tace.

- 3 -

- " De ce nu te-ai rostit la timp și mai curînd ? "
- " E că slujisem viitoru-n gînd. "

- 4 -

Ai tradus ? Ai scris ? Depinde !
Lăbărțează și întinde.

- 5 -

Decît grai de vorbe goale
Și un ifos vehement,
O fărîmă de sfiială
Și-un crîmpei și de talent.

- 6 -

Orişicît ar da din gură
Și-ar zbiera fără rușine,
Singura iscălitură
Literară-i iese bine.

- 7 -

Tinerețea, din grămadă
Nu ajunge, frățioare,
Să-și arate, drept dovadă,
Numai actul de născare.

- 8 -

După cum te-ai învățat
Linge unde ai scuipat.
Apoi, cînd te-ai mai cuprins,
Scuipă iar unde-ai mai lins.
Nu degeaba țara cere
Mai cu seamă caractere.

- 9 -

Vino, taica să te-nvețe
Cum să aibi și două fețe,
Una-ncoace, alta-n spate,
Jumătăți și jumătate.
Cugetul de-o vrea s-asculte,
O să-ți facă și mai multe.

1962



Arghezi Tudor >> BIOGRAFIE

Arghezi >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)