Esti Dumnezeu, Isuse, si mantuiesti o lume
Prin moartea-ti nascatoare de noile idei;
Dar mama e Maria... ce-i pasa unei mume
De lume si nelume, cand piere fiul ei?
Tu mori, Cel-far'de moarte, caci alte cruci Te cheama
In alte lumi d-a randul pe buni a-i mangaia.
Esti Dumnezeu, Isuse, Maria insa-i mama:
Piroane, ea le simte; otet, il soarbe ea!
S-alearga ratacita, turnand Fecioara sfanta
Margaritari de lacrimi pe calea lui Isus;
Si plansul nu-i mai seaca, ci-ti pare ca s-avanta,
S-avanta-naripata spre sferele de sus.
Taranul povesteste - a lui e poezia! -
Ca din acele lacrimi albina s-a nascut:
Amar i-e acul; mierea-i e dulce ca Maria;
Si tot prin flori colinda catand pe cel perdut...




Hasdeu Bogdan Petriceicu >> BIOGRAFIE

Hașdeu B.P. >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)