Tot mâhnire pentru mine

Tot mâhnire pentru mine
Norocul a hotărât,
Și cumva de-i cer vr-un bine
Mult mai mult îl întărât.
Lacrămile de-n-tristare
Ce din ochii-m nu să șterg,
Trecere credința n-are
Nicăiri or-und-alerg.
Ne simțirea este fire
La câți pot da ajutor,
Ah! nu e tămăduire
Nici decum la al meu dor.
La voi viu semeți mormânturi
Care toate biruiți,
Sfârșind ale vieții vânturi
Un pumn de pământ popriți.
Ah! Voi ce sânteți scăpare
Celor goniți de noroc,
Voi vedeți trist a mea stare
Ca să scap voi dați-mi loc.
Dela voi eu voiu pricepe
Binele odihnitor,
Și a trăi voiu începe
Când toți m-or jeli că mor.

Pann >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)