Nani, nani, dormi,
odoraşul scump,
al mamei odor,
În culcuşul tău,
de vise cereşti
legănat uşor!
Îngerul duios
peste fruntea ta
s-apleacă zâmbind,
Ş-aripa-i de-argint
pe-ai tăi ochişori
Îi flutură blând.
Nani, nani, dormi,
dormi netulburat
căci mama va sta,
De-a dragul privind
rumenele fragi
pe guriţa ta.
Iat-o s-a deschis,
iat-o iar s-a strâns
plăpându-l boboc
Un trandafiraş
vesel zâmbitor
l-al soarelui foc!
Spicele de grâu
parcă moţăiesc
din cap lenevos;
Colo-n stejăriş
fâlfăie-n văzduh
fragedul miros,
Noaptea-ncetinel
Învăleşte tot
de jur-împrejur,
Galeş adiind
suflu-i răcoros
c-un tainic susur.
Paserea pe somn
Ş-asterne-nchizând
ochiul cel zglobiu,
Iar cernitul corb
s-ascunde pitiş
În zidul pustiu.
Din ascunzători
ies la lilieci,
zburând în târcol,
Şi din când în când
al bufniţei glas
cobeşte a gol
Dormi, puiuţul meu,
de luna din cer
privit drăgălaş;
Sufletu-ţi în trup
e ca un altar
În sfântul lăcaş!
Somnul tău aş vrea
să fie ş-al meu:
somn nevinovat!
Tu dormi făr’ să ştii
al lumii amar
Ş-al vieţei păcat!
Nani, nani, dormi,
odoraşul scump,
al mamei odor,
În culcuşul tău,
de vise cereşti
legănat uşor!…
(Traducere de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Revista nouă, an. IV, nr. 11 — 12, 15 februarie — 15 martie 1892)
CÂNTECUL DE LEAGĂN poezie - de Iulia Hasdeu