I
Frumos acum ca niciodată
Pe strămoşescul tău meleag,
Iţi dărui dragostea mea toată,
Oraş al visului meu drag.
Tu ştii să dai, tovărăşeşte,
Iubirii mele – nou temei.
Şi-n tine inima-ţi urzeşte
Romanticul lăcaş al ei.
Refren:
Chişinău, Chişinău,
Verdele făgaş al tău
E cuibul dorurilor mele
Durat spre soare şi spre stele.
Dac-ai şti cât de mult te-ndrăgesc,
Chişinău – oraş tineresc!
II
Cu străzi şi parcuri minunate,
Precum o urbe din poveşti,
Tu porţi cinci secole pe spate
Şi totuşi nu îmbătrâneşti.
Ci ca un cuib al tinereţii
Sub pomii tăi fremătători,
Aflat în tot tumultul vieţii
Eşti un oraş de visători.
Refren.