Balada fiului pierdut

Cade din tărie luna
pe pământ sub chip de brumă.
Zvonul stins prin noapte rece
îl auzi, din moarte, mumă?

Lung, pe fusul tău de vrajă
firul stelei se mai toarce.
Oare ce-i? - S-aude pasul
fiului care se-ntoarce?

Sau e plopul care-și lasă
frunza galbenă deodată?
(Îl auzi, din moarte, mumă?)
Cade-i lui coroana toată.

Frunze una peste alta
în troian - inel s-așază.
Fiul tău cu-ntreg troianul,
aiurind, se-ncoronează.

S-a întors risipitorul.
(Îl auzi, din moarte, mumă?)
A sosit și pleacă iarăși.
Umblă-n brumă ca pe lună.

(1951 - 1957)

Blaga Lucian >> BIOGRAFIE

Blaga >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)