Lucian BLAGA, Citate

Lumina minții mele sporește taina lumii, nu o dezvelește. (Lucian Blaga)

• Ca să frângi în două o rază de lumină nu-ţi ajung puterile braţelor, nici puterile uzinelor de pe întreg globul, nici chiar toate puterile mecanice din univers. E suficient însă pentru aceasta - un strop de rouă. Lucian Blaga
• Soarta e o prăpastie în care cădem numai dacă privim prea mult în ea. Lucian Blaga
• Rezistențe mari și piedici mari se opun în lumea asta numai unei voințe mari. Lucian Blaga
• A nu-ţi respecta duşmanul înseamnă a pierde o şansă de a-l învinge. Lucian Blaga
• Nimic nu e la fel de tare ca trecutul. Pe acela nimeni și nimic nu-l poate schimba. Lucian Blaga
• Multe lucruri nu le vedem fiindcă le privim prea de aproape. Lucian Blaga
• Ea cântă şi eu ascult. Pe buzele ei calde mi se naşte sufletul. Lucian Blaga
• Totul mi se pare ca are greutate, chiar si lumina. Numai farmecul femeii iubite este imponderabil. Lucian Blaga
• Draga-mi este dragostea/ mare face inima/ mare pe cat lumea-zare/mica pe cat lacrima. Lucian Blaga
• Iti mai aduci aminte ziua cand ai luat soarele si mi l-ai pus in suflet? Lucian Blaga
• Iubind, ne-ncredintam ca suntem. Lucian Blaga
• Oprește, Doamne, clipa cu care măsori eternitatea! Lucian Blaga
• Vesnicia s-a nascut la sat. Lucian Blaga
• Inima, cu bataile ei, ne aplauda existenta. Lucian Blaga
• A iubi e primavara. A cunoaste-nseamna iarna. Lucian Blaga
• Cine nu cade nu se poate înalta. Lucian Blaga
• Unora le place numai ce înțeleg, alții înțeleg numai ce le place. Lucian Blaga
• După ce am descoperit că viața nu are nici un sens, nu ne rămâne altceva decât să-i găsim un sens. Lucian Blaga
• Te poți împodobi cu penele altuia, dar nu poți zbura cu ele. Lucian Blaga
• Valul este dorul marii de a saruta tarmul. Lucian Blaga
• Cercul este aureola centrului. Lucian Blaga
• Trupul e marginea sufletului. Lucian Blaga
• Destinul omului este creatia. Lucian Blaga
• Numai creatia rascumpara toate suferintele. Lucian Blaga
• Poetul. Un donator de sange la spitalul cuvintelor. Lucian Blaga
• Visurile implinite ne imbatranesc. Lucian Blaga
• Amintirea e o sera a fericirilor trecute. Lucian Blaga
• Realitatea e ruina unui basm. Lucian Blaga
• Cine crede-n zbor e stăpân peste zare. Lucian Blaga
• Drumul poetului e mereu catre izvoare. Lucian Blaga
• Copilaria este inima tuturor varstelor. Lucian Blaga
• O idee poate fi mare, fara sa fie si adevarata. Lucian Blaga
• Cine crede-n zbor e stapan peste zare. Lucian Blaga
• Matematicianul este imblanzitorul ce a domesticit infinitul. Lucian Blaga
• Viata respira oxigen - talentul, libertate. Lucian Blaga
• Dorul este un organ de cunoastere a infinitului. Lucian Blaga
• Chiar si pe drum drept, sarpele tot in serpentine merge. Lucian Blaga
• Filosofia iederei - Numai tarandu-te te poti inalta. Lucian Blaga
• Un aforism prost e ca o scoica in care marea nu rasuna. Lucian Blaga
• Marea, o apa ce nu adapa. Lucian Blaga
• Are pene, dar n-are aripi. Lucian Blaga
• Omul este utopia animalelor. Lucian Blaga
• Lacul oglindeste stelele pentru ca vrea sa fie cer. Lucian Blaga
• Cand caut comori nu sap in nori, ci in pamant. Lucian Blaga
• Filosofice sunt acele gandiri care intemeiaza oameni. Lucian Blaga
• Fanatismul strica chiar si celei mai bogate inteligente. Lucian Blaga
• O opera de arta trebuie sa fie ca o fapta buna: anonima. Lucian Blaga
• Din ciocnirea a doua pietre nu se naste o piatra, ci o scanteie. Lucian Blaga
• Adevarul este realitatea simturilor. Lucian Blaga
• Lupul este setos de sange. Ca o dogma. Lucian Blaga
• De sub orice ruina izvoraste un fluviu de melancolii. Lucian Blaga
• A admira un ganditor nu inseama a-i accepta si ideile ca atare. Lucian Blaga
• Viata ne invata sa cultivam uitarea, ca o masura de consolare a fiintei. Lucian Blaga
• Inconstientul este partea geniala din fiecare muritor. Lucian Blaga
• Fiziologie simbolica. Avem nevoie de lacrimi sa nu ni se usuce ochii. Lucian Blaga
• Poetul este singura fiinta care-si poarta inima in afara de sine. Lucian Blaga
• Adversarul care iti este o obsesie a devenit o parte din tine. Lucian Blaga
• Limba este intaiul mare poem al unui popor. Lucian Blaga
• Iti iert pesimismul, intr-un singur caz nu: cand e vorba de viitorul neamului tau, caci a fi pesimist in ce priveste viitorul neamului tau inseamna a fi tradator de neam. Lucian Blaga
• Exista un pesimism, care se naste dintr-o saracie si altul dintr-un prisos de viata. Cel dintai exprima slabiciunea noastra, al doilea o nemarginita sete de viata. Lucian Blaga
• Daca vrei sa-ajungi la fericire, atunci pune-ti orice ca tinta, numai un singur lucru nu: fericirea. Lucian Blaga
• Personalitatea este ca o moneda de argint, care, oricum o arunci, cade mereu cu efigia in sus, niciodata cu reversul. Lucian Blaga
• Femeile n-ar avea atatea slabiciuni daca acestea nu le-ar placea barbatilor. Lucian Blaga
• Copilaria e de altfel varsta sensibilitatii metafizice prin excelenta. Lucian Blaga
• Lumina mintii mele sporeste taina lumii, nu o dezveleste. Lucian Blaga
• Stiinta este inainte de toate un mijloc de trai. Ea nu trebuie cantarita dupa gramele de adevar absolut, ce le contine, ci dupa practicitatea ei. Lucian Blaga
• Istoria care se face are totdeauna mai mult stil decat istoriografia, care se scrie. Lucian Blaga
• Ceea ce istoria nu uita devine legenda. Ceea ce istoria uita, devine istoriografie. Lucian Blaga
• Cu cat oamenii imbatranesc, cu atat spiritul lor devine mai suplu, mai cald, dobandind o infatisare mai organica. S-ar zice aproape ca pentru spirit timpul este o dimensiune a intineririi. Lucian Blaga
• Proverbul are intotdeauna intelepciunea batranilor. Lucian Blaga

• Blaga este singurul, între filosofii culturii, care n-a şovăit să-şi pună problema ontologică, în legătură cu creaţia culturală şi stilul. Curajul acesta metafizic are considerabile rezultate. Mircea Eliade
• Nimeni în Rusia nu ştie despre Lucian Blaga. Este gânditor de talie mondială. Gânditor care poate fi comparat cu Spengler, Jünger în Germania. Şi în spaţiul cultural rus probabil în această perioadă nu putem găsi un filosof de aşa specificaţie. Aleksandr Bovdunov
• Filosof nu numai al culturii, dar care vrea să edifice sistemul care uneşte cosmologia, gnoseologia, ontologia. Care este influenţat de curentele importante ale filosofiei europene, de exemplu de Heidegger, dar care creează o filosofie unică. Aleksandr Bovdunov
• În multe privinţe, perioada interbelică este pentru majoritatea românilor doar Crainic, Blaga, Cioran, Eliade, Ionescu, Sebastian. Unii mai ştiu de Gusti sau de Galopenţia. Nu se scrie însă despre Iuliu Moldovan, Herseni, Mănuilă, Iordache Făcăoaru, Petre Râmneanţu, Ovidiu Comşia, Necrasov, şi alte sute de profesori şi cercetători din universităţile şi centrele de cercetare din perioada respectivă. Marius Turda

• "Destinul omului este creaţia. Poetul este nu atât un mânuitor cât un mântuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturalã şi le aduce în starea de graţie."
  "Se poate, totuşi, vorbi şi de o realã inventie de mituri proprii în poezia lui Lucian Blaga? Rãspunsul este pozitiv dacã ne gândim la o formã de gândire miticã, manifestându-se atât în scenarii mitice, cât în comportamente specifice, adicã actualizãnd tocmai ceea ce gânditorul numea 'latentele mitice' ale unui obiect empiric sau fiinţă individualã."
  (Ştefan Augustin Doinaş, Lectura poeziei. C.R., Bucureşti, 1980)

• "Lucian Blaga este poate cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut literatura românã pânã acum: imagini neaşteptate şi profund poetice. Pentru a reda impresia liniştei, el cel dintâi a auzit zgomotul razelor de lunã bãtând în geamuri. Imaginea nu este unul din elementele poeziei lui Lucian Blaga, ci pare poezia lui însãşi. Din poezia lui Blaga reiese o bucurie de a trãi, un optimism, nu conceptual, ci pur senzorial; senzaţia proaspãtã întreţine mulţumirea vieţii. Gãsim deci în poet şi o unitate sufleteascã şi o oarecare atitudine."
  (Eugen Lovinescu, "Critică şi literatură IV", Sburãtorul literar.I, 22, 11 febr., 1922)

• "Poeziile lui Blaga sunt bucãţi de suflet, prinse sincer în fiecare clipã şi redate de o superioarã muzicalitate în versuri care, frânte cum sunt, se mlãdie împreunã cu miscãrile sufleteşti înseşi. Aceastã formã elasticã permite a se reda şi cele mai delicate nuanţe ale cugetãrii şi cele mai fine acte ale simţirii. E şi filosofie înãuntru, o melancolicã, dar nu deprimantã filosofie, care leagã împreunã toate aspectele dinafarã ale naturii şi, înlãuntru, toate mişcãrile prin care şi noi îi rãspundem."
  (Nicolae Iorga, "Rânduri pentru un tânãr", în Neamul românesc. 1 mai, 1919)