Lacustră

De-atâtea nopți aud plouând, 
Aud materia plângând... 
Sînt singur, și mă duce un gând
Spre locuințele lacustre. 

Și parcă dorm pe scânduri ude, 
În spate mă izbește-un val --
Tresar prin somn și mi se pare
Că n-am tras podul de la mal. 

Un gol istoric se întinde, 
Pe-același vremuri mă găsesc... 
Și simt cum de atâta ploaie
Pilonii grei se prăbușesc.

De-atâtea nopți aud plouând, 
Tot tresărind, tot așteptând... 
Sînt singur, și mă duce-un gând
Spre locuințele lacustre.