COMENTARII Literare

Comentariu literar (de la A la Z) - după Autor

Eseuri și comentarii PERSONALIZATE - despre cele mai importante opere literare pentru Bacalaureat sau școală.

Rezumat - Descriptio Moldaviae (sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, în română Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, pe scurt DESCRIEREA MOLDOVEI) este una dintre cele mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină între 1714 și 1716.

Schiţa Bacalaureat face parte din volumul Momente şi schiţe, calificat de prietenul lui Caragiale, Ranetti, ca fiind „monumente“.
Reprezentată pe scenă în 1884, comedia „O scrisoare pierdută” este a treia dintre cele patru scrise de autor, fiind o capodoperă a genului dramatic. Piesa este o comedie de moravuri în care sunt satirizate aspecte ale societăţii contemporane autorului, fiind inspirată de farsa electorală din anul 1883.
Schiţa Vizită are ca temă formarea parazitului, componentă a temei generale a momentelor şi schiţelor lui Caragiale, critica societăţii burgheze.
Prin creaţiile sale Coşbuc a realizat o monografie lirică a vieţii satului şi a ţăranului român transilvănean de la sfârşitul secolului al XlX-lea. Criticii afirmau că este un poet al ţărănimii, surprinzând sentimentele omului simplu de la ţară, prezentând universul spiritual al satului ardelenesc într-o viziune idealizată, înfrumuseţată de un puternic optimism.

Revărsarea firească a sentimentului intim, protretizarea măiestrită a îndrăgostiților, reacția spontană a personajului liric la piedicele în calea dragostei sunt specifice pentru poezia ”Numai una” care a fost scrisă in 1889 și publicată in ”Tribuna” și aparține genului liric, deoarece exprimă sentimentele și emoțiile poetului in legătură cu realitatea.

Miron Costin — Letopiseţul Ţării Moldoveide la Aron Vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche Vornicul din Ţara de Gios, scos de Miron Costin, vornicul de Ţara de Gios, în oraş în Iaşi, în anul de la ridicarea lumii 7183, eară de la naşterea Mântuitorului lumii lui Hristos 1675

AMINTIRI DIN COPILĂRIE - Izvoarele de inspiraţie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva depărtată a maturităţii, fiind provocată de un impuls afectiv greu de dominat: nostalgia.
Basmul “Povestea lui Harap-Alb” a fost publicat în anul 1877 în revista “Convorbiri literare”.
Drama Apus de soare are ca temă lupta pentru apărarea fiinţei naţionale şi pentru afirmarea conştiinţei naţionale.
Nuvela Hagi Tudose, a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, este realistă.
Balada Mistreţul cu colţi de argint este expresionistă, fiindcă tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de cunoaştere.

Dosoftei are ca model pe Ian Kochanowski, care tradusese Psaltirea în limba polonă. Traducerea Psaltirii i-a cerut multă muncă, fiindcă o prelucrează cu ritmul, rima, metrica poeziei populare şi dă o culoare de specific naţional temelor biblice.

Romanul Povara bunătăţii noastre, alături de romanul Clopotniţa, este cel mai reprezentativ pentru creaţia sa.
Nuvela „La ţigănci” de Mircea Eliade face parte din literatura contemporană fiind o nuvelă fantastică, scrisă după al Doilea Război Mondial (în 1959), în perioada când Eliade ilustrează ideea că opoziţia dintre real şi ireal, dintre sacru şi profan se estompează, între acestea nemaiexistând hotare bine determinate. Nuvela marchează o nouă etapă în creaţia literară a autorului, fiind considerată o capodoperă a fantasticului românesc.