Poezia Gerul face parte din seria pastelurilor inchinate anotimpului alb (Iama, Viscolul, Miezul iernii, La gura sobei s.a.) si are toate notele caracteristice ale speciei literare pe care o ilustreaza.
Ea face parte din volumul „Pasteluri” şi a fost publicată în revista „Convorbiri literare”.
IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR PASTELULUI:
In primul rand, modul de expunere predominant este, ca in orice pastel, descrierea, prin intermediul careia poetul zugraveste un fenomen din natura -gerul - cu notele sale caracteristice. El este cel care imbraca intinderile si lunca amortita „cu un val alb de promoroaca si cu turturi lucitori' si acopera geamul cu flori de gheata, depunand „flori de iarna pe cristalul inghetat, crini si roze de zapada'.
Totodata, „gerul aspru si salbatic' ingheata apele din mal in mal („face cu-o suflare pod de gheata intre maluri') si pune caselor „o ghirlanda de cristaluri'. Vrand parca sa aduca tuturor aminte de farmecul verii, el imbujoreaza obrajii copilelor cu trandafiri („pe fete de copile infloreste trandafiri') si da apoi aripi cailor care galopeaza „pe campul luciu, scotand aburi lungi pe nare'. "Gerul...strange in brate cu jalire"- este o personificare cu ajutorul careia eul liric surprinde atmosfera trista ce pluteste pretutindeni,semtimentul de dor,amortire specifica anotimpului inghetat,coplesitor.
In al doilea rand, fiind un pastel si, implicit, o opera lirica, se observa si aici faptul ca poetul isi exprima direct propriile trairi in stransa legatura cu aspectele descrise. Astfel, in fata acestor manifestari ciudate ale naturii el traieste sentimente de uimire. Treptat uimirea se transforma in admiratie si incantare pentru aceste ciudatenii ale genului care transforma parca totul intr-o alta lume, mirifica prin nemiscarea si prin frumusetea ei glaciala. Astfel se face simtita prezenta eului liric caruia ii este strain sentimentul de teama, pentru ca gerul ii da si satisfactia de a-i aminti „de-ale verii infloriri' si de a-i indeplini una dintre dorintele cele mai arzatoare. „O, tu, gerule napraznic, vin , indeamna calul meu/ Sa ma poarte ca sageata unde el stie, si eu!'
In al treilea rand, versurile poeziei ilustreaza si o alta nota caracteristica a pastelului: prezenta figurilor de stil prin care poetul descrie aspectele din natura si isi exprima sentimentele. Astfel, gerul este personificat („strange-n brate-i cu jalire/Neagra lunca', „vine de la munte, la fereastra se opreste', „face cu-o suflare pod de gheata' etc.) sau este caracterizat prin intermediul unor epitete personificatoare („aspru si salbatic', „naprasnic'). Alte epitete vin sa caracterizeze alte elemente ale peisajului descris („neagra lunca', „focul vesel', „flori de iarna', „crini si roze de zapada etc), iar comparatiile intregesc registrul stilistic sugerand fie frumusetea rece a peisajului („ca pe-o mireasa moarta o-ncununa'), fie rapiditatea unei actiuni si, implicit, intensitatea unei trairi („sa ma poarte ca sageata'). Acestor procedee artistice li se alatura metaforele „flori de iarna', „ghirlanda de cristaluri', „trandafiri' menite sa reliefeze consecintele Agerului aspru si salbatic' prezente in natura si pe chipul copilelor.
Repetarea substantivului "gerul' aduce in prim plan asprimea iernii. Acesta este plasat în poziţie iniţială în cadrul strofelor pentru a sublinia si accentua importanta gerului,a frigului launtric,a sentimentelor inghetate.Articolul hotărât al acestui termen conferă caracter de unicitate.
Apeland la acest limbaj poetic, Vasile Alecsandri descrie o atmosfera hibernala dominata de un alb cristalin, sugerata prin intermediul imaginilor artistice, predominante fiind cele vizuale. Astfel, albul cristalin al peisajului este sugerat de „valul alb de promoroaca', de „turturi lucitori', de „podul de gheta, de „ghirlanda de cristaluri' sau de „campul luciu'. in final apar si cateva imagini de miscare, pentru ca gerul „da aripi de vultur cailor in spumegare', iar acestia „se-ntrec pe campul luciu' si astfel peisajul rece, static, aproape mineral este insufletit de prezenta cailor si a omului.
Frumusetea peisajului si puterea de sugestie a imaginilor artistice sunt sporite si de versificatie, unde versul amplu de 16 silabe, rima imperecheata si ritmul trohaic confera poeziei o muzicalitate aparte si sugereaza un anumit interior al manifestarii naturii si a eului liric.
Atat aceste elemente de versificatie, cat si imaginile artistice folosite sunt dovezi concludente ca aceasta poezie este un pastel. Notele caracteristice ale acestei specii sunt completate de prezenta figurilor de stil, a eului liric si a unor elemente din natura infatisate prin intermediul unei descrieri poetice, subiective.