cu trâmbițe și-alămuri sparte.
Pentru unii a sunat judecata,
și moartea, întunecata,
a luat fata tuberculoasă,
care voia să plece acasă,
a luat bătrâna și mama
și n-a dat seama.
Îngeri stufoși, cu săbii luminate,
mai zboară sub tavane aplecate,
și lângă patul strâmt, necunoscut,
vine Isus, strălucitorul scut.
EPILOG poezie - de Magda Isanos