Proclamație

Viaţa-i râul acesta cu ceru-ntors pe dos
Pe care îl beau boii blajini, cu gâtul gros,
Unde noaptea se scaldă stelele şi strigoii
(Şi cerul nu-i cel răsfrânt, pe care-l beau boii).

Cerul de sus? Poveste care-o spui când te culci.
Viaţa-i făcută din fulgere şi cenuşă
Şi, când o muşti, cu gust sălciu ca o scoruşă
Pe care o mănânci putredă, cu viermi dulci.

Vremea nu are-odihnă ca o cumpănă şchioapă.
Veşnicia? N-o ştii, ori merge cu tine-mpreună.
Alungă vracii de ieri cu ochii în lună.
Viaţa-i cu drumuri şi gropi, cu pâine şi apă.

Suflete pline de plopi, prieteni de mâine,
E turbure cântecul meu, ca vântul nou.
Ziua de azi e ca o dumbravă de mesteceni,
Soarele-i lângă voi, aur şi pâine.

Clipele sunt semiţe şi flori. Ochii sunt noi.
Lăsaţi-le să moară, florile. Semănaţi.
Fără grijă. Lumina trăieşte cât şi voi.
Moartea-i poarta închisă la care nu mai baţi.

Viaţa-i râul acesta cu ceru-ntors pe dos
Pe care îl beau boii blajini, cu gâtul gros,
Unde noaptea se scaldă stelele şi strigoii.

Beţi din cerul de jos, din care beau boii.

Philippide >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)