Cerule cum nu ai milă

Cerule cum nu ai milă
De o stea fără de vină
Carea mi s-a fost ivit,
I-ai fost dat loc între sfere
Și acum o văz că piere
Cu un chip ne potrivit.
Carea dacă n-avea parte
Să stea între cele lalte
Precum s-a alcătuit.
Pentru ce tu ai lăsat-o
Ș-apoi iară ai luat-o
Stricând chip orânduit?
Pentru ce atâta raze
A arătat la obraze
Și apoi s-a înnegrit?
Dacă era să nu fie
De ce i-ai dat drum să vie
Cum de nu o a poprit?
Pentru ce să strălucească
Ș-apoi iară să lipsească
Când ia nu te-a supărat?
Pentru ce o faci să piară
Când pentru ia firea zbiară
Cu suspin ne-a stâmpărat?
Pentru ce ia fiind blândă
Îi orânduești osândă
Ca când n-are și ia loc?
Pentru ce ofaci lipsită
Când și ia este planită
Și are din fire foc…

Pann >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)