Alt cântec

Sufletul meu, nufăr pe ape,
Gândul de-acum, val moleșit,
Viata-n zadar vrea sa mă-ngroape.
Totu-i sfârșit.

Dragostea mea, apa înceată și verde
Între nămoalele moi,
sufletul meu, albele foi își pierde,
albele foi ...

Cad înserări, triste,-n târziu lâncezite;
palide zări. Soare rănit
trimite nopții pe nesimțite
somn vestejit.

Stelele, vechi luminițe de ceară,
dorul trecut din pierdut înnoiesc,
moarte destine din tine-au sa ceara
jocu firesc.

Sufletu-nfrânt – intră ca nufăru-n ape,
Tot mai adânc, în el adâncit ;
Totu-i departe, totu-i aproape ... tot
În sfârșit.