Umplut de-a cerului lumină
Nu străluceşte în splendoare
Decât în aur şi platină.
Nici diamantul în alamă,
Nu-şi are flăcările toate,
Nici corpul ce s-ascunde-n zdrenţe
Să ne ia minţile nu poate.
Ideea cea mai strălucită
Când nu e bine îmbrăcată
De graiu-n care e cuprinsă
E o miloagă dezmăţată.
Vestmântu-n toate predomneşte,
Dar când a patimei răscoala
Se umflă-n piept - Amorul singur
E mai frumos în pielea goală.