Cand o fi sa ma duceti la cripta...
Nu pe mine, ci vasul ramas:
Docamdata in vasu-i infipta
O faclie sclipind din cel vas
O senina
lumina
pe-un ceas;
Cand o fi sa-mi rostiti la cuvinte
De iubire, dulceagul volum
Ce se-ndruga la toti pe morminte
Ba la unii popasuri de drum:
Sa ramaie
tamaie
cu fum;
As dori sa vad fete voioase
Si s-aud imprejuru-mi cantand:
“A scapat o simtire din oase
Si din carne scapat-a un gand,
Printre glume
din lume
plecand!”
Si cu suflete dragi, cari in soare
Tot adasta sosirea-mi cu jind,
Eu veni-voi la cea sarbatoare
Pe cosciugul meu, raze-mpletind,
O zglobie
chindie
sa-ntind!
Sa ma bucur, satul de-a mai plange,
Ce mai lacrimi varsai pan’ sa plec!
As putea, la un loc de le-as strange,
Inotand prin durerea-mi sa trec
cea groapa
de-o schioapa
s-o-nec!
Sa ma bucur, caci omu-i o treapta
Pe suisul cei fara de-apus,
Si martirul meu cuget asteapta,
Ieri un vierme si maini un Isus,
Cale-lunga
s-ajunga
mai sus!
Gaudeamus
Hasdeu Bogdan Petriceicu >> BIOGRAFIE
- Detalii
- Categorie: Hașdeu B.P. - Toate poeziile