Mi-a împodobit gradina
Firelor de lamâita
Li se usca radacina.
Peste crestet de dumbrava
Norii suri îsi poarta plumbul,
Cu podoaba zdrentuita
Tremura pe câmp porumbul.
Si cum de la miazanoapte
Vine vântul fara mila,
De pe vârful surii noastre
Smulge-n zbor câte-o sindrila.
De vifornita pagâna
Se-ndoiesc nucii, batrânii,
Plânge-un pui de ciocârlie
Sus pe cumpana fântânii.
Îl ascult si simt subt gene
Cum o lacrima-mi învie:
Ni se-aseamana povestea,
Pui golas de ciocârlie.