De vrei să-ţi deie poame, să-l cultivi;
Dă-i azotaţi pământului şi fosfor.
Seraiul nu-i apururi lângă Bosfor;
În ţărna seacă nu-nfloresc olivi.

Pământul sec - ca ftizicul de sânge -
Apropie-l de tine - ca pe-un om,
Şi dă-i fluidul sevei policrom
Să circule prin vinele-i natânge.

Iar când bătut de arşiţă, va germe
Din solul greu şi amplu fecundat,
Un trunchi zglobiu de plantă pe-nvărat,
Îl curăţă de pleavă şi de vierme.

Mereu să crească seva-n trupul ei,
Ca apele captate-n apeducte.
S-atârne-n vară coaptele producte
Cum greu atârnă sânii la femei.




Fondane >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)