pe perete, un tablou cu codru şi mare,
prin care se uita la lume,
şi lumea-i părea foşnitoare.
Marea fremăta, codrii - înmugureau
şi-nfrunzeau, fără veste,
ori - se-acopereau cu omăt...
Fericiţi cei care se uită la lume
prin tablouri ca prin nişte ferestre.
Şi-o văd.
ALB PE ALB poezie - de Nicolae Dabija