Precum lumina unui singur soare
Prin lumea-ntreagă-şi răspândeşte focul,
Chemând la viaţă nouă pe tot locul
Puterea cea-n etern renăscătoare,
Se luptă-n veci prin nori să se strecoare
Şi-n văi şi munţi şi-n codrii vezi tu jocul
Lucorii ei ce-aduce iar norocul
Bogatei toamne-atotdăruitoare:
Un suflet mare tot aşa învie
Cu sfântu-i foc ce-n juru-i răspândeşte
Pe cei ce stau pierduţi în letargie,
Nu vrea să facă robi şi nu orbeşte,
Că el e creator nici el nu ştie,
Dar singur Domn, el totul stăpâneşte.
Sonet
- Detalii
- Categorie: Carmen Sylva - Toate poeziile