Edgar Poe
Pudreaza rîul tragic în oglinda,
Cu de-amaruntul, cristalin, de bal;
Saltate-n coc, volutele sa prinda
Perucii de argint – un encefal.
La balul linistit, de mare gala,
De vrei sa placi frumosului tau Domn:
Treaz, poleieste-ti masca faciala
Si dintii înverziti de duh de somn;
Luminile odailor le stinge!
Sa-nceapa marea para de opal,
Cînd înghetat, din iarna care ninge
În crestet, ca-ntr-un parc, pe encefal.
- Fii Domnului statura luminoasa,
Cu gîndul – sprinten fulger viitor!
Sa-ti fie bratul spada bataioasa
Si ochiul: disc lunar lunecator.