Leagan amar, saracii mei Balcesti!
Lut simplu, smaltuit ca si o cana,
Pe Topolog culcat nu mai bocesti
Azi inima dintîi republicana.
A lui! Caci athanasic au sunat
Mii surle. Lespezi casca. Sar sigilii.
Si peste un facut, absurd regat
Un palid oaspe calca, din Sicilii.
O, frate carvunar, întreg traiesti!
Din moarte ai pastrat doar stravezimea,
Ci din amurgul pajerii craiesti
Cîrteste-ntunecat burtaverzimea.
Ai multursuzei tagme, gianabeti
Cu oftica-ntelesi si cu exilul,
Un veac avar te vrura sub peceti,
Si zveltei libertati sucira trilul.
Ce-nseamna! Astazi piatra esti, din unghi,
Republicii Române Populare,
Adeveritul mare, singur trunchi:
Balcescu, început de calendare.