Cât de puține în grija mea-s lăsate
Pe deal o turmă, clopotul pe sate,
Păduri și stele se țin de noi departe
Și câte fi-vor dincolo de moarte.

Până la groapa cu-o lumină-n mâna
O însoțesc pe maica mea bătrână,
Cu jarul din cădelnița aprinsă
Pecetluiesc țărâna necuprinsă.

Un pumn de grâu și vin o picătură
Și două vorbe spuse din scriptură
Și-o lacrimă în sat de mai rămâne
Trăim din ea ca focul în tăciune.

Cât de mult e dat fără de mine
Să-și petreacă stingerea de sine,
În jurul casei cât un strop de rouă
E o grădină dată pe din două.

Într-un ungher icoana și leagănul la grindă
Și hăiți de lupi în noaptea de colindă.



Alexandru >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)