Proba E. a)
Probă scrisă la limba şi literatura română
SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Rezolvare Subiectul 3, BAC Română 2023:
Textul narativ studiat este "Ion" de Liviu Rebreanu, una dintre cele mai cunoscute opere ale literaturii române. Aceasta aparține curentului literar realist și prezintă particularități semnificative care îi conferă valoare și relevanță până în prezent.
Prima trăsătură remarcabilă este încadrarea în perioada literaturii realiste, care se dezvoltă în România la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Acest curent pune accent pe descrierea obiectivă și veridică a realității sociale și a psihologiei personajelor, prezentând viața în toată complexitatea ei. "Ion" se încadrează perfect în acest curent, dezvăluind cu măiestrie viața și lupta țăranilor în fața nedreptăților și a constrângerilor sociale.
Un alt aspect esențial al textului este tema centrală a operei, relația omului cu pământul și cu moștenirea lăsată de strămoși. În "Ion", Rebreanu explorează în profunzime lupta dintre tradiție și modernitate, dintre moștenire și dorința de schimbare a personajelor. Aceasta este ilustrată prin conflictul dintre doi frați, Vasile Baciu și Pintea, în ceea ce privește pământul moștenit de la tatăl lor.
În ceea ce privește episoadele relevante, un moment semnificativ este confruntarea dintre Vasile Baciu și Pintea în privința moștenirii. Această scenă dezvăluie tensiunile și sentimentele puternice ale personajelor și conturează începutul conflictului care va defini întreaga poveste.
Un alt episod important este scena în care Ana, soția lui Vasile Baciu, îl părăsește și pleacă cu Ion. Această secvență evidențiază drama și pasiunea personajelor, aducând în prim-plan complexitatea relațiilor umane și emoțiile puternice care pot schimba cursul unei vieți.
În privința elementelor de structură și limbaj, romanul prezintă o acțiune bine construită, în care intriga se dezvoltă gradual, culminând cu momentele de tensiune și conflict. Limbajul folosit de Rebreanu este simplu, dar expresiv, reușind să redea cu acuratețe stările și emoțiile personajelor.
În concluzie, romanul "Ion" de Liviu Rebreanu se încadrează în curentul literar realist și abordează teme universale precum lupta dintre tradiție și modernitate și complexitatea relațiilor umane. Episoadele relevante și utilizarea stilistică adecvată îl fac o capodoperă a literaturii române, continuând să fascineze și să impresioneze cititorii de-a lungul timpului.
Altă variantă de răspuns posibilă:
Unul dintre cele mai importante romane scrise de Camil Petrescu este "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război". Această operă literară se încadrează în perioada interbelică a literaturii române, fiind publicată în 1930, și aparține curentului modernist.
Prima trăsătură notabilă a romanului este încadrarea în curentul modernist, caracterizat prin preocuparea pentru analiza psihologiei personajelor, exprimarea subiectivă a trăirilor și folosirea tehnicilor literare inovatoare. În "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", Camil Petrescu explorează complexitatea psihicului uman, cu accent pe dragoste, gelozie și frământări interioare.
Un episod relevant pentru tema romanului este momentul în care personajul principal, Stefan Gheorghidiu, descoperă că soția sa, Mița, îl înșală cu prietenul său, Gigolo. Această secvență evidențiază conflictul interior al lui Stefan, care oscilează între sentimentele de dragoste pentru soția sa și sentimentele de gelozie și trădare.
Un alt episod semnificativ este scena din timpul Primului Război Mondial, când Stefan se confruntă cu propriile temeri și cu traumele războiului. Această secvență relevă schimbarea profundă a personajului, care trece de la o dragoste pasională la o confruntare cu realitatea crudă a războiului.
În ceea ce privește elementele de structură și limbaj, romanul utilizează tehnici narative inovatoare, cum ar fi monologul interior și analepsele, pentru a dezvălui în profunzime psihologia personajelor. De asemenea, limbajul folosit de Camil Petrescu este bogat și expresiv, contribuind la crearea atmosferei intense și aprofundate a romanului.
În concluzie, romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu se încadrează în curentul modernist și explorează complexitatea psihicului uman, în special în ceea ce privește dragostea și războiul. Episoadele relevante și tehnicile narative inovatoare îi conferă operei un loc de seamă în literatura română, reușind să transmită emoții și să provoace reflecții profunde asupra naturii umane.
Altă variantă de răspuns posibilă:
O altă operă importantă a lui Camil Petrescu este romanul "Patul lui Procust", publicat în 1933. Această lucrare literară se încadrează tot în perioada interbelică și aparține curentului modernist.
În "Patul lui Procust", Camil Petrescu abordează teme profunde legate de natura umană, individualitate și condiția umană în societate. Romanul explorează conceptul lui Procust, un personaj mitologic care își modifica patul în funcție de dimensiunile oaspeților săi. Această temă simbolizează presiunile sociale și normele rigide impuse de societate asupra individului.
Una dintre trăsăturile remarcabile ale romanului este stilul complex și bogat de scriere. Camil Petrescu folosește o limbă expresivă și o structură narativă originală pentru a ilustra lupta interioară a personajelor, precum și conflictele lor cu mediul social.
Un episod relevant pentru tema romanului este întâlnirea protagonistului, Petre Pandrea, cu personajul misterios, Nae Ipingescu. Această întâlnire marchează începutul transformării lui Petre și îl confruntă cu dileme morale și întrebări profunde despre sine și destin.
Un alt element semnificativ este perspectiva narativă, prin care Camil Petrescu oferă cititorului acces la gândurile și trăirile interioare ale personajelor. Prin această tehnică, romanul devine o introspecție profundă în psihologia umană și în complexitatea personalității.
În concluzie, romanul "Patul lui Procust" de Camil Petrescu este o lucrare literară remarcabilă, în care autorul abordează teme profunde despre individualitate, presiunile sociale și condiția umană. Stilul expresiv și structura narativă originală contribuie la construirea unei opere literare de mare impact, care continuă să fascineze cititorii și să ofere reflecții asupra naturii umane și a societății.