Nuvela Alexandru Lapusneanul este prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literatura romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior (Al. Odobescu).
Publicată in perioada pasoptista, in primul numar al revistei Dacia Literara (1840), nuvela ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice, istoria nationala.
Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. Personajele sunt relativ putine, caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Este o nuvela romantica datorita mai multir trasaturi: specie, inspiratia din istorianationala, tema, conflict, naratiune liniara, personaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in antiteza (dintre blandetea domnei Ruxanda si cruzime domnitorul). Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care evoca trecutul istoric prin: tema, personajele si culoarea epocii. Scriitorii pasoptisti se inspira din cronici si din folclor. Costache Negruzii, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul care valorifica intr-o creatie literara cronicile romanesti.
Nuvela are ca tema lupta pentru in epoca medievala. Naratorul este omniscient , omniscient ,sobru , detasat ,predominant obictiv ,ar intervine direct prin cateva epitete de caracterizare.
Naratiunea la persoana a III -aaminteste prin obiectivitate de relatarea cronicarilor.Naratiunea se desfasoara liniar, cronologic, prin inlaturarea secventelor narative si a episoadelor. Incipitul si finalul se remarca prin sobrietatea actoriala.
Astfel, paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si atitudinea lui.Frazale finale reprezinta sfarsitul tiranului in mod concis si obiectiv, amintind de stilul cronicarilor. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textu lui narativ in patru capitole, care fixeaza momentele subiectului.
Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ, care constituie replici memorabile ale personajelor:
Capitolul I -“Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...” (raspunsul dat de Lapusneanul sotiei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca “norodul”nu il vrea).
Capitolul al II-lea –“Ai sa dai sama, Doamna!”(avertismentul pe care vaduva boier decapitat il adreseaza domnitei Ruxanda, pentru ca nu ia atitudine fata de crimele soțului său).
Capitolul al III-lea –“Capul lui Motoc vrem...”(cererea razbunatoare a norodului caregaseste in Motoc vinovatul pentru toate nemultumirile).Capitolul al IV-lea -”De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu...”(amenintarearostita de Lapusneanul care, bolnav, fusese calugarit potrivit obiceiului vremii, darpierduse atfel puterea domneasca).
Momentele subiectului:
Capitolul I cuprinde expozitiunea - intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronulMoldovei, in fruntea unei armate turcesti si intriga (hotararea domnitorului de a-sirelua tronul si dorinta sa de razbunare pe boierii tradatori).
Capitolul al II-lea corespunde - ca moment al subiectului, desfasurarii actiunii sicuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre AlexandrulLapusneanul.
Capitolul al III-lea contine mai multe scene romantice, prin caracterul saumemorabil sau exceptional: uciderea celor 47 de boieri si “leacul de frica pentrudoamna Ruxanda. Capitolul cuprinde punctul culminant.
In capitolul al IV-lea, este infatisat dezdodamantul: moartea tiranului prin otravire.Dupa patru ani Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav , domnitorul estecalugarit, dupa obiceiul vremii. Deoarece cand isi revine, ameninta sa-i ucida pe toți, Doamna Ruxanda acceptă sfatul boierilor de a-l otrăvi.
Coflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica apersonajului principal.Principalul conflict, exterior, este de ordin politic: lupta pentru putere intredomnitor si boieri. Conflictul secundar, intre domnitor si Motoc (boierul care il tradase),particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului, fiind anuntat in primul capitolsi incheiat in capitolul al III-lea. Conflictul social, intre boieri si popor, este limitat la revolta multimii din capitolulal III-lea.In proza romantica, conflictele exterioare plaseaza personajele intr-o relatie deantiteza. Din acest punct de vedere, se poate vorbi despre contrastul dintre Lapusneanul si doamna Ruxanda, evidentiat in capitolul al II-lea.Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si confera faptele naratiunii: intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei, in a doua domnie.
Personajele sunt realiazate potrivit esteticii romantice:personaje exceptionale (aucalitati iesite din comun) in situatii exceptionale, antiteza ca procedeu de constructie,replici memorabile
Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera este o trasatura aliteraturii pasoptiste. Fiind o nuvela istorica in contextul literaturii pasoptiste,“Alexandru Lapusneanu” este o nuvela de factura romantica prin respectareaprincipiului romantic enuntat in “Introductie” la Dacia literara –inspiratia din istorianationala, dar si din specie, tema, personaje exceptionale in situatii exceptionale,personajul principal alcatuit din contraste, antiteza angelica-demonica, spectaculosulgesturilor, al replicilor si al scenelor.Elementele romantice se impletesc cu elemente clasice, echilibrul compozitional,constructia simetrica, aspectul faptelor, caracterul obiectiv al naratiunii