Sadoveanu, BALTAGUL – Caracterizarea lui Nechifor Lipan

Nechifor Lipan este personajul care nu participa direct la actiune , fiind cunoscut indirect din marturisirile altor personaje , prin intermidiul rememorarilor. Numele sau adevarat este Gheorghita , dar , la patru ani , ii este schimbat , pentru a fii salvat de boala si de moarte.

Sub aspect fizic , oierul avea infatisare indesata si spatoasa , mustata neagra , groasa , adusa a oala si ochii cu sprancenele aplecate.

Fiind barbat voinic si puternic , avea mare curaj si nu-i putea sta nimeni impotriva. Nu se temea de hotii , deoarece’' avea stapanire asupra lor , iar atunci cand acestia au vrut sa-l prade numai si-a lapadat din cap caciula , si-a scuturat pletele s-a inhatat baltagul. ‘' Atata a strigat ( Mai slabanogilor , eu pe voi va platesc in numele tatalui si va pravalesc cu piciorul in rapa ). Aceia au ferit dupa s-au dus.’'

El e harnic si priceput in mestesugul oieritului , caci’' stanile i-au fost bine randuite si ciobani ascultatori’'. Nechifor Lipan stie sa-si aleaga bacii care nu cunosteau numai istorisiri , ci taina laptelui acru si-a branzei de burduf si de aceea el primea cereri pentru branzeturi’' de departe , din niste targuri cu nume ciudate’'. Este prietenos , petrecaret si nu lipseste de la nunti si cumetrii , unde ii place sa povesteasca intamplari’' cu inteles’'. Uneori ,’' era om cu hartag la chef’' , unde-i placea sa petreaca cu prieteni si cu lautari’' si de aceea , cand se zvonea pe Tarcau ca lui Nechifor i-a cazut veste cu parale’' , la crasma isi faceau aparitia si lautarii ,’' parca i-ar fi adus haitul’'.

Alteori , ii placea’' sa-si abata calul in preajma muierilor si sa poposeasca langa ele’' .

Cand , din iubire , Vitoria isi manifesta gelozia , Lipan socotea ca este cazul sa scoata cativa din cei sapte draci care o stanpeneau , dar pe urma regreta si’' isi pleca fruntea si arata mare parere de rau si jale’'.

Nechifor Lipan era un om vrednic si fudul si nu se uita la bani , devenind chiar risipitor daca i se oferea tot ce-i trebuia si dupa gestul sau ; de aceea ara generos cu toti cei pe care ii intalnea si-i considera demni de atentia sa , isi cinstea tovarasii de drum , dar si pe calatori , sfintea turmele si-l platea bine pe preot.

In voinicia sa , se incumeta sa se lupte chiar cu demonul de pe Piatra Teiului , luand cu sine un cofael cu vin si lautarii , asa cum isi aduce aminte domnul David din Calugareni. La Farcasa , mos Pricop si-l aminteste pe Lipan purtand caciula brumarie , cojoc in clinuri , de miel negru , scurt pana la genunchi si fiind incaltat botfori. Nechifor il impresionase pe batran , care-l considera’' vrednic roman’' , nepasandu-i de oamenii rai pentru care avea pistoale incarcate in desagi.

Nechifor Lipan este personajul care deschide si se incheaga pe parcursul actiunii , devenind o prezenta vie , de-a lungul derularii tuturor intamplarilor. Portretul sau este construit din relatarile Vitoriei si ale altor personaje cu care el vine in contact , deoarece oamenii nu-l uita si munteanca gaseste pretutindeni’' vorbe vii’' despre trecerea lui.

De aceea , trasaturile caracteristice ale lui Lipan sunt reliefate prin rememorare , realizate fiind prin prezentarea lor directa , prin descriere , fie prin relatarea unor intamplari.

Prin unele dintre insusirile sale aminteste de personaje baladelor noastre populare , fiind infatisat intr-o aura legendara , ca un adevarat erou popular , insumand calitatile categoriei tipologice din care face parte.

---

Alta varianta

Nechifor Lipan
- personaj secundar de roman traditional obiecti (mitic si baladic) -
- personaj absent -

Personaj secundar si absent, Nechifor Lipan, sotul Vitoriei Lipan, concentieaza tn jurul sau toate actiunile si intreg zbuciumul interior al femeii, in stradania de a afla adevarul despre omul ei si de a implini actul justitiar al pedepsirii vinovatilor. X
    Nechifor Lipan era oier din Magura Tarcaului si isi castiga existenta ca toti muntenii, "cu toporul ori cu cata", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentru ca-si intemeiase o stana de oi la munte. Asemeni taranilor sadovenieni, isi petrecea o mare parte din viata in mijlocul naturii, "cu Dumnezei si cu singuratatile", mutandu-si oile de la munte la ses, in functie de anotimp (transhumanta traditionala), apoi se intorcea intotdeauna la casa si la familia lui, pentru ca "munteanul are radacini la locul lui, ca si bradul". Nechifor plecase toamna, ca de obicei, sa cumpere niste oi de la Dorna, dar acum era Sfantu-Andrei si el nu se mai intorsese. Dupa cum socotise Vitoria, barbatul ei intarziase saptezeci si trei de zile si acest fapt starneste neliniste si banuieli negre nevestei.
    Modalitatile si procedeele de caracterizare a personajului sunt cu totul aparte, portretul conturandu-se prin naratiune, prin reprezentarea lui in ochii altor personaje sau prin memeoria afectiva a membrilor familiei. Naratorul nu face in mod direct un portret fizic, infatisarea lui Nechifor se alcatuieste printr-un alt procedeu artistic si anume memoria afectivd a Vitoriei, care-si aminteste ca avea "mustata groasa, adusa a oala", sprancenele lasate si statura "indesata si spatoasa". Chipul barbatului se incheaga in ochii femeii pentru ca acesta ii fusese drag din tinerete si-i "era drag si-acuma, cand aveau copii mari cat dansii". Legatura spirituala dintre cei doi soti este solida si eterna, ea se bazeaza pe "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani".
    Alte amintiri nascute din iubirea nevestei compun, indirect, portretul moral definitoriu al personajului absent din roman, prin evocarea faptelor, vorbelor si atitudinii acestuia . Inteligent si ambitios, Nechifor Lipan era stiutor de carte si-i placeau pildele si povestile cu talc, pe care le spunea cu mult farmec pe la petrecerile din sat, animand cu veselia lui toate adunarile. Fire comunicativa si pasionala, lui Nechifor ti placeau femeile frumoase, insa nu depasea limitele bunului simt si ale respectarii familiei. Aceasta trasatura reiese, indirect, din atitudinea Vitoriei de a respinge cu fermitate previziunile babei Maranda, vratitoarea satului, ca barbatul ar fi parasit-o pentru o femeie "cu ochii verzi".
    Nechifor Lipan se contureaza, indirect, si din relatarile celorlalte personaje, care-l cunoscusera ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai sa aiba toate dupa gustul lui", prietenos si sociabil, era "mester la vorba", oier cinstit si mandru, " om vrednic si fudul". Harnic si priceput, Nechifor isi randuise bine stanele, ciobanii ii ascultau intocmai poruncile, fiind un stapan autoritar, dar corect si prompt in plata simbriilor. In toate locurile pe unde Vitoria a intrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu caciula brumarie si calare pe un cal tintat, ca de un muntean "cinstit, platindu-si datoriile si iubitor de animate: s-a hranit el cu mana lui un cane pe care-l avea".
    Curajos si increzator in sine, Nechifor Lipan nu se temea de hoti ("avea stapanire asupra lor"), de aceea nu-i era frica sa umble noaptea singur, cantand "din solz, ca sa nu-i fie unit". Vitoria este mandra de sotul ei, "barbat fara frica railor", pentru ca avea impotriva lor pistoalele incarcate in desagi.

Vitoria si Nechifor Lipan - o pereche de initiati
    Vitoria si Nechifor Lipan formeaza o pereche de initiati. La nastere, pe baiat il botezasera Gheorghe, dar pe la patru ani, fiind grav bolnav de "hidropica", mama lui ii vanduse simbolic vrajitoarei, pe un banut de arama, trecandu-l peste fereastra casei ca peste un prag al mortii. Tot atunci, vrajitoarea ii schimbase numele din Gheorghe in Nechifor, "ca sa nu-l mai cunoasca bolile si moartea". Cand a gasit ramasitele lui Nechifor, Vitoria a dat un tipat cutremurator, chemandu-l pe numele de botez, Gheorghita, speriindu-l astfel pe baiatul ei, care a crezut ca pe el il striga. Tot "Gheorghita" l-a strigat sfasietor munteanca la inmormantare, atunci cand ramasitele barbatului iubit erau coborate in groapa.
    Vitoria este si ea o initiata, deoarece comunica permanent cu sufletui neistovit al celui disparut. Ea stie ca ideea de a cauta cainele, tot Lipan i-o daduse, intrucat chiar daca "nu mai era intre vii cu trupul", el isi intorsese sufletui "spre dansa si-i dadea indemnuri". Tot el este cel care ii povesteste imprejurarile omorului, pentru ca, atunci cand Vitoria demasca ucigasii, ea marturiseste: "Eu n-am fost de fata, dar stiu. Mi-a spus Lipan, cat am stat cu dansul, atatea nopti, in rapa."
    Numele lui Nechifor este de origine greceasca, Nike-phoros insemnand "purtator de victorie", iar numele Vitoriei este forma regionala de la Victoria. Se poate afirma, asadar, ca Vitoria si Nechifor alcatuiesc un cuplu ce simbolizeaza, si onomastic, tnumful iubirii asupra dramei existentiale a omului si asupra raului din sufletul omenesc, deoarece "Lumea asta-i mare s plina de rautati".
In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu realizeaza o uniune deplina a sufletelor celor doi soti, care comunica nu numai in timpul vietii, ci mai ales dincolo de moarte, ceea ce a facut ca aceasta opera sa fie considerate si un roman de dragoste.
    Sadoveanu a pus accentul pe observatie, restrangand descrierea si dezvoitand actiunea prin construirea unor "caractere puternice, variate sau pitoresti", acesta fiind, probabil, cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o balada populara: Nicaieri n-a pus Sadoveanu mai multa obiectivitate si mai putin sentimentalism decat in acest roman [...]. si nicaieri n-a descris cu mai profund realism schimbarea lumii, naruirea societatii patriarhale si idilice prin invazia capitalismului decat in acest roman ce ar fi intemeiat, dupa vorba lui Calinescu, pe «automatismul vietii pastorale»!" (Nicolae Manolescu - "Sadoveanu sau Utopia cartii").