La 12 ian. 1944 este ales Arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului şi Mitropolit al Basarabiei, dar curând (sept. 1944), este nevoit să se refugieze.
Viaţa şi activitea
S-a născut la 21 mai 1893, în satul Zăvoieni, com. Măciuca, jud. Vâlcea. Prenumele din botez - Ioan. A decedat la 5 dec. 1968, la Cernica.
Efrem Enăchescu îşi începe viaţa monahală în Mănăstirea Frăsinei (1908). La 1910 devine călugăr la Stânişoara, primind o viață nouă iar odată cu aceasta și numele Efrem. Urmează studiile la Seminarul Teologic Central din Bucureşti (1912-1920), Facultatea de Teologie din Bucureşti (1923-1928); spiritual la Seminarul "Sf. Nicolae" din Râmnicu-Vâlcea (oct. 1921 - mai 1923).
Mai târziu a fost trecut la Cozia, unde a fost hirotonisit ierodiacon şi ieromonah, devenind starețul mănăstirii (aug. 1922 - ian. 1928), din 1923 devine arhimandrit, preia şi directoratul al Şcolii de Cântăreţi de la Cozia (1925-1928). După absolvirea facultăţii face specializarea la Montpellier, Franţa (1928-1930). Profesor - un timp director, la Seminarul "Sf. Nicolae" din Râmnicu-Vâlcea (1930-1933) şi exarh al mănăstirilor din Eparhia Râmnicului (1930-1936). A mai activat în calitate de slujitor la Catedrala Patriarhală şi exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor (1936-1938).
În febr. 1938 Efrem Enăchescu a fost ales arhiereu cu titlul "Tighineanul" şi numit locțiitor de arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului (1938-1943). La 12 ian. 1944 este ales Arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului și Mitropolit al Basarabiei, dar curând (sept. 1944), este nevoit să se refugieze.
Ulterior devine spiritual la Internatul Teologic din București (1947-1948) şi apoi stareț la mănăstirea Cernica din jud. Ilfov (până în 1952).
Din opera sa menționăm: "Privire generală asupra monahismului creştin" (Râmnicu-Vâlcea, 1933-1934) în 2 volume, "Pe urmele strămoşilor" (Bucureşti, 1938). A mai publicat articole, pastorale și cuvântări în periodicele eparhiei pe care a condus-o.
BIBLIOGRAFIE
1. Pr.Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, Buc, 1996