Vasile Badiu - critic și istoric literar. Născut la 26 sept. 1933 în s. Măgurele, jud.Ungheni, România.
Vasile Badiu - viața și activitatea
Absolvent al Facultății de Litere a Universității de Stat din R.Moldova, în 1959 este repartizat în satul Borogani, raionul Cahul, unde activează ca director de școală. Acolo a înființat un muzeu al satului. După cinci ani de lucru didactic şi de îndemnare la carte a tinerilor, a fost angajat, prin concurs, la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a RM în calitate de colaborator științific, unde activează până la sfârșitul vieții.
Vasile Badiu a debutat, în primul an de studenție, cu două articole despre I. Creangă. Au urmat, o serie de materiale despre M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, A. Russo, M. Eminescu, Iul. Hasdeu, I. Agârbiceanu. A ținut diverse comunicări ţinute în cadrul Societății științifice a studenților, la conducerea căreia s-a aflat până la absolvire.
Teza de doctor "Arta oratorică a lui M. Kogălniceanu" a fost publicată în 1967.
Se dăruie cu pasiune muncii de cercetător al fenomenului literar-artistic românesc din toate timpurile, publicând în presă ani la rând eseuri şi tablete omagiale, cronici teatrale, recenzii de carte. A organizat numeroase manifestări literare, scriind peste 300 de studii şi articole, apărute în monografii colective, în enciclopedii şi manuale şcolare. Cartea sa de investigații critice "Din perspectiva actualității" (1975) a rămas să fie unică.
După 1985, Vasile Badiu începe un proiect de (re)punere în circuitul de valori româneşti a scriitorilor basarabeni din perioada interbelică, editând, prefațând şi comentând:
- "Scrieri" de C. Stere ( în cinci volume, 1990-1991), ediţia fiind distinsă de către Ministerul Culturii şi Muzeul Literaturii Române din Bucureşti cu o diplomă de onoare;
- volume selective din creaţia literară a lui Gh.V. Madan, "Văzute şi trăite", "Evocări, schiţe, povestiri şi alte scrieri în proză" (1989),
- precum şi din opera ştiinţifică a lui Ştefan Ciobanu, "Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă" (1992).
Înfiinţează, la Institut, grupul tematic "Literatura română din Basarabia interbelică", al cărui coordonator a fost. În cadrul acestuia a pregătit în manuscris, comentate şi prefațate, operele complete ale lui Gh.V. Madan şi ale Magdei Isanos. A mai apucat să organizeze munca de valorificare a prozatorilor, poeţilor şi criticilor literari, activitate ce urma a fi făcută faptă de către succesori.
Dintre studiile mai importante menţionăm:
- "Preluări tematice din Letopiseţul lui M. Costin";
- "I. Neculce, continuator şi precursor";
- "D. Cantemir: pietre la templul culturii";
- "Constantin Stamati sau continuitate în ascensiune";
- "M. Kogălniceanu, favorit al istoriei".
Vasile Badiu a fost unul dintre cei care au restabilit şi au menţinut legăturile fraterne cu colegii din România, în special cu Institutele de cercetări literare şi filologice "G. Călinescu" din Bucureşti şi "Al. Philippide" din Iaşi.
Pentru a-i elogia memoria, şcoala din satul natal îi poartă, din 1997, numele. La 28 mai 1998, de ziua trecerii în nefiinţă, în cartierul Poşta Veche din Chişinău, străzii unde a trăit i s-a dat numele Vasile Badiu.
BIBLIOGRAFIE
1."Calendar Naţional", Chişinău, 2003
2. "Enciclopedia Chişinău", Ed. Museum, Chişinău, 1997