mari familii basarabene
ARGUMENT (de Sorina GÂLCĂ)
"Dacă tot trecutul ar exista odată cu prezentul, iar prezentul ar prelungi să existe odată cu viitorul, cine ar fi în stare să înţeleagă, care sunt cauzele şi care consecinţele ?"
( Chişinău, 7 iunie 1905, text de V. Minchevici /1/, pe versoul unei fotografii)
... Şi iată că trecutul a ajuns să existe odată cu prezentul…
... Cunoaştem, care sunt consecinţele, am aflat care au fost cauzele...
... Cercul s-a închis...
După ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică la 28 iunie 1940, bunelul meu de pe tată - Vasile Cebanovschi este arestat pe data de 5 noiembrie 1940, ca fiind un “element social-periculos” pentru noua putere şi deportat ulterior pe 22 septembrie 1941 într-un lagăr din regiunea Penza, Rusia /2/. Nici azi nu ştim unde îi este mormăntul! Acest evenimet tragic şi dureros a învăluit de tăcere pe mulţi ani tot ce era legat de istoria familiei şi de predecesorii ei.
Şi doar acum, ultimii ani, puţin câte puţin, a apărut posibilitatea de a restabili unele date, de a readuce la viaţă istoria familiei.
Acum trei ani, am început să adun şi să studiez toată înformaţia, care este legată de cei, care nu mai sunt cu noi. Încetul cu încetul Trecutul îşi deschidea porţile. Am avut Mare Noroc, pentru a găsi, după atâţea ani, informaţii destul de complete. Uneori îmi părea, că cineva, de acolo de Sus, mă ajută să trec prin labirintul de informaţii, şi să găsec anume aceea, de ce aveam nevoie. Uneori se întămplau lucruri puţin misterioase. Primeam copii xerox la documente, ce nu le solicitam, iar după descifrarea textelor - se dovedea, că e anume ceia, de ce aveam nevoie. Alteori, cu dosarele comandate, cineva îmi punea şi dosare, care nu le-aş fi comandat niciodată. Şi răsfoinu-le din curiozitate, aflam de soarta de mai departe a unor persoane.
Studiul genealogic,care urmează, este bazat pe datele din dosarele păstrate în Arhiva Naţională a Republicii Moldova /3/, cărţi din Biblioneca Naţională a Republicii Moldova, precum şi pe documente din arhiva familiei: testamente, scrisori, fotografii, legende şi date oferite de către urmaşii numeroasei familii Scordeli din Creta d-na Helena Pandelakis (SUA) şi George Dalidakis (Australia).
Acest studiu oglindeşte soarta unor reprezentanţi a ramurei basarabene a familiei SCORDELI din ţinutul Orhei. A mai fost o familie Scordeli în Basarabia din ţinutul Hotin. La moment, nu dispun de date despre predecesorii comuni ale acestor familii omonime. Dar cine ştie ce ne va aduce ziua de mâine!
Cine şi Cum au fost aceşti Scordeli, de unde au venit în Basarabia, cu cine sau înrudit? Care e adevărul adevărat, cred că nu vom cunoaşte niciodată. Multă apă s-a scurs, mulţi au plecat în lumea celor drepţi. Studiul expune date de până la anul 1900.
Tot ce e scris acici - nu e definitiv şi irevocabil!
FEODOR CONSTANTIN SCORDELI
Bunelul bunicii mele (Larisa) de pe tată, se numea Feodor Constantin SCORDELI, născut la 8 februarie 1843 în comuna Mana, judeţul Orhei /4/. A decedat la 31 ianuarie (13 februarie stil nou) 1922 la vârsta de 79 ani.
După cum dovedeşte copia Adeverinţei metricale eliberată de Consistoria Clericală din Chişinău la 12 aprilie 1847,
"ca rezultat a cererii Moşierului din Ţinutul Orhei, Localitatea Mana, eliberatului din serviciul militar Sublocotenentului Constantin Pantelimonov SCORDELI, i sa dat această adeverinţa cu iscăliturile necesare şi cu aplicarea ştampilei statului, privind naşterea şi botezul fiului său Feodor, pentru introducerea lui în Cartea Nobilimii, precum că, conform cărţilor metricale, care se păstrază în arhivele acestei Consistorii,a susnumitei localităţi Mana, Bicerica Sfântul Nicolae, este înscris sub numărul 1 următorul act: Anul una mie optsute patruzeci şi trei Februarie ziua a opta "La Moşierul, Sublocotenentul în retragere din localitatea Mana Constantin Pantelimon SCORDELI şi soţia sa legitimă Maria Vasilievna, ambii de credinţă ortodoxă, sa născut feciorul Feodor, care în aceiaşi lună pe data de 14 a fost botezat de către Părintele Ioan Carpov Poclitaru cu Diaconul Zaharia Pavlov Chiosa în prezenţa naşului de botez Nobilul Ioan Vasiliev Chirica /5/"
Feodor a fost penultimul copil în familia numeroasă a lui Constantin Pantelimon SCORDELI. De toţi au fost 11 fraţi şi surori, însă cinci din ei au murit în fragedă copilărie fiind înmormăntaţi în cavoul familial din ograda bisericii "Sfântul Nicolae" din s.Mana. Probabil aceste evenimete au influenţat alegerea de mai departe a profesiei de medic.
Feodor Scordeli absolveşte în anul 1869 cursurile de medicină de la Universitatea Imperială "Sfântul Vladimir" din or.Kiev /6/. La Universitate face cunoştinţă cu primile organizaţii de orientare "norodnică", devine un militant activ al ideii de uşurare a soartei poporului simplu, idei de care sa condus toată viaţa sa.
A activat ca doctor la Zemstva (Administarţia locală Judeţeană) judeţului Chişinău, sectorul doi Nisporeni din care făceau parte satele: Zberoaia, Nisporeni, Boldureşti, Volcineţ, aşezările plasei Bujoreni: Ghilişteni, Căţăieni, Afumaţi şi Şişcani. În anul 1872 în Nisporeni a fost deschis primul centru de primire a bolnavilor. Doctorul Feodor C. Scordeli locuia în Nisporeni, primea de la Zemstvă un salariu de 1200 ruble, se afla în serviciu din 10 august anul 1873. Spre comparaţie, felceriţa Artemieva primea un salariu de cinci ori mai mic - 240 ruble /7/. A activat în acelaşi timp de pe 6 ianuarie 1873 ca primul medic cu studii superioare în Străşeni. Menţionat în "Adres-Calendarul Guberniei Basarabia" pe anii 1912, 1916 /8/.
În Raportul Administraţiei Guberniale din Basarbia privind sectoarele medicale şi veterinare pe perioada 1.XI.1887 - 1.XI.1889 se menţioneză, că " doctorul Scordeli conduce Spitalul din Şişcani, care constă din 8 camere, dintre care una este ocupată de medic, alta de felcer şi în a 3-ia se află farmacia, iar celelalte 5 sunt pentru bolnavi. Pentru bucătărie, spălătorie şi pentru servitori există altă clădire. Felcerul se află întotdeauna la spital.
Date statistice:
nr. de paturi - 30,
cheltuieli spitaliceşti (fără întreţinerea doctorului şi medicamentelor) - 3.372 ruble,
nr. zile de boală - 9.200,
cost anual pentru un bolnav - 4 rub.16 kop.,
cost alimentaţie pe zi - 7,11 rub.,
durata medie de şedere a unui bolnav - 13 zile,
mortalitate - 0,01%,
bolnavi cronici - 0,2%,
cantitatea de aer pentru un bolnav - 17,97 stânjeni 2 /9/,
raportul suprafeţei luminoase a ferestrei către podea - 1:10.
Doctorul Scordeli locueşte la locul de serviciu în Şişcani. Nu primeşte de la Administarţia de ţinut bani pentru gazdă sau gazdă în natură. Raionul de activitate - în raza a 25 verste/10/, verste pătrate sector - 750, populaţie sector - 23.409 pers.
Felcerii Svircevschi, Mihailov, Cuciurca, Laptii, Botnari – primesc un salariu de 250 ruble/an fiecare, au absolvit Şcoala de Felceri din Chişinău, toţi locuind la Nisporeni." /11/
La 1910 satele Străşeni, Nisporeni şi spitalul din Şişcani erau unite telefonic cu Chişinău /12/.
În anul 1913 cu ocazia aniversării de 40 de ani de activitate pe tărâmul medicinii Fedor Constantin SCORDELI a fost sărbătorit. Au participat doctorii: Mefod (Vasilii Mefodievici) Polzic – doctor în Şişcani, Mihail Mihai Razu – membru al Administraţiei de Zemstvă (ucis de bolşevici in anul 1917), Morozov - doctor, Anna Semionovna Fedorcenco - doctoriţă la spitalul din Pârjolteni, Efim Moiseevici Blanc - doctor la spitalul din Nisporeni, Daniil Alexandrovici Ciugureanu – doctor în Gânceşti şi alţii /13/.
La aniversare i s-a înmînat o mapă (foto) cu o Diplomă de mulţumire, pentru activitatea de 40 de ani ca medic.
Mult Stimate Feodor C. Scordeli,
Cu un sentiment de stimă adîncă, vă salută familia medicilor de zemstvă!
În memoria noastră, ca şi în inima poporului, nu se va şterge calea de patruzeci de ani a vieţii Dumneavoastră bogată în idei în folosul plaiului natal.
Educat in spiritul ideilor narodniciste din anii 60-70 a sec XIX, aţi ales ca unicul ţel în viaţă – slujirea poporului.
Nici viaţa de oraş, nici perspectivele unei cariere strălucite de serviciu, care le făgăduiau tinereţea şi cunoştinţele aprofundate în medicină, nu au putut sa Vă schimbe scopul vieţii.
Aţi desconsiderat acestea şi aţi plecat într-un sat înapoiat la luptă cu viaţa fără o rază de limină şi sateliţii ei: descăntecele, ignoranţa şi prejudecăţile populare. Cimentul de neâncredere i-a încătuşat şi stăteau în faţa Dumneavoastră ca un perete neântrerupt. Părea, că nu mai sunt forţe şi posibilităţi pentru a face o breşă. Şi Vă ameninţau, ca şi pe mulţi dintre fraţii Dumneavoastră Narodnicişti, insuccesele şi dezamăgirile.
Şi numai nemărginita dragoste faţă de propriul popor, Perseverenţa Dumneavoastră şi energia, ca o rază de lumină au pătruns prin întunericul des, trezind o viaţă nouă, mai bună şi distrugând treptat neâncrederea populară.
Şi cum să nu cadă ea la picioarele Dumneavoastră, când Viaţa Dumneavoastră e o neântreruptă slujire poporului. Nici noaptea întunecată, nici vijeliile de iarnă, nici lipsa de drumuri, niciodată nu V-au oprit pentru a acorda ajutor bolnavului.
Pas cu pas pe parcursul vieţii Dumneavoastră îndelungate, ca un Părinte Bun, prieten şi învăţător, aţi semănat dragostea şi cunoştinţe. Şi e plină acum Casa Dumneavoastră de mulţumirea populară.
Numele Dumneavoastră întotdeauna e pe buzele tuturor, ca un nume de om bun şi medic atent şi inimos.
De pe tot locul, în şiruri lungi se trag către Dumneavoastră bolnavii după sfat şi ajutor şi în conştiinţa populară aţi trezit dumneavoastră credinţa în medic.
Raza de lumină, aruncată de Dv a a dus acum la crearea unei organizaţii complexe de medicină de zemstvă. În amurgul vieţii sunteţi Dv, Multstimate Feodor Constantin - Biruitor!
De la breşa îngustă, făcută de Dv. în mintea populară la începutul activităţii Dumneavoastră, a fost clădit acum un drum larg către lumină şi deviza dumneavoastră "Dragoste şi Cunostinţe" au devenit adevăr real.
Înţelegănd calea trecută de dumnevoastră de patruzeci de ani, noi aplecăm supus capetele noastre şi din adâncul inimilor nostre se revarsă "MULŢUMIM". Dorinţele noastre, speranţele noastre, e să lucrăm încă mulţi ani înainte cu Dumneavoastră spre fericirea omului...
D. Morozov, L. Cosorotova, G. Ştern. Blanc, Vasilieva, C. Polzic, Fedorcenco, N.Lebedeva, Ţhvetanidze ş.a. /14/.
Diploma oglindeşte situaţia în care activau medicii din acele timpuri.
Populaţia era bântuită de aşa boli ca febră tifoidă, vărsat, pojar, tusă convulsivă, scarlatină, difterie şi altele. Cultura igienică foarte joasă a populaţiei permitea răspândirea multor boli, epidemiile nu se sfârşeau. Oamenii simpli erau îngrozitor de înapoiaţi. /15/"Cine un cunoaşte, ce înceamnă lupta cu epidemia în practica sătească! Este un amestec de măsuri poliţieneşti şi medicale, şi ignoranţa populaţiei, şi pretenţiile şefilor, şi suspinele bolnavilor şi sănătoşilor, celor care lecuiesc şi celor care se lecuiesc, căci chiar un tovarăş de luptă poate obosi şi lăsa posomorât capul în jos." /16/
Doctorul Scordeli avea o farmacie în satul Nisporeni "amenajată cu mobilier nou şi medicamente în sumă de 709 ruble 21 copieci", pe care o dădea în arendă. Avea căteva case, care le dădea în chirie. Banii sai îi păstra în hârtii de valaore, obligaţiuni şi rentă de stat. Dar revoluţia din Rusia l-a lăsat fără banii adunaţi o viaţă "Eu acum nu am rezerve de bani. Toate economiile mele ... au ars (s-au pierdut) în Rostov–pe-Don", scria el la 15 ianuarie 1919./17/
PANAGHIOT SCORDELI
Bunelul lui Feodor Constantin Scordeli se numea Panaghiot (Pantelimon) SCORDELI. Conform copiei unei adeverinţe scrise în limba greacă şi rusă, datând cu 1 ianuarie 1823, eliberată de către Exarhul tuturor ţinuturilor Dunărene la cererea lui Panaghiot Scordeli, reese că: “familia sa îşi are începutul din acei destoinici Sfetnici de pe insula Creta venetici Scrodili ”./18/
Tatăl lui Panaghiot, Mihail, rămas orfan de mic copil, a fost înfiat de către fratele tatălui său Mihail SCORDELI, care avea acelaşi nume, renumit medic şi filosof. Acesta a fost crescut şi educat la Constantinopol. Şi-a făcut apoi studiile de medicină în Europa în localitatea Padova. A practicat profesia de medic în Constantinopol, apoi a fost medic la curtea Domnitorului Caradje /19/. A fost ridicat la rangul de Mare Armas /20/ adică persoană ce raspundea de ţăranii Domnitorului. Ulterior ocupă posturi şi la domnia lui Mihail Suţu /21/ . A activat ca medic şi la Bucureşti. Anume aici (în 1752) i s-a născut feciorul Panaghiot, ”care este feciorul lui legitim şi urmaş”. O adeverinţă în acest sens a fost semnată de către "Evhaitonul Arhiepiscopul Fioclit, Consilierul efectiv de Stat Emanuil Perşeni, Voevoda Domnitorul Grigorie Suţu, Domnitorul Grigore Caradje, Hatmanul Alexandru Manos, Spătarul Anastasachi Caliarji, Spătarul Ianovachi Rizo, Postelnicul Vasilie Caligari, Spătarul Constantin Sulgerul fiul, Aga Ioan Suţu şi Aga Nocolae Livada". Fiul lui Pantelimon (în unele documente Panaghiot, Panait) sa născut în Bucureşti în anul 1752.
În anul 1803 Panaghiot Scordeli,/22/ care avea vârsta de 51 de ani, vine în Basarabia din Bucureşti, după cum dovedeşte Certificatul eliberat şi parafat în anul 1827 Iunie ziua 12 de către Nobilii Basarabeni în frunte cu Cavalerul Iordachi Donici, si încă alţi 12 semnatari :
Sfârşitul vieţii l-a petrecut în com.Nisporeni. În anul 1919, Feodor Scordeli cade la pat paralizat. La vârsta de 79 ani, în 1922 la 31 ianuarie (stil vechi), se stinge, fiind îngropat în curtea bisericii "Sfinţii Voevozi" din Nisporenii de Jos.
"De la nobilii şi moşierii Regiunii Basarabia, aceleiaşi Regiuni a Ţinutului Orhei, localităţii Mana Moşierului Panait SCORDELI, care are feciori legitimi Constantin, Feodor şi Mihail, care au fost înscrişi în Regimentul de infanterie din Ecaterinburg, precum că el întradevăr este cetăţean străin aici în Basarabia de naţionalitate Grecească, care încă în anul 1803 a venit în Basarabia cu diferite însărcinări ale Domnitorului de atunci al Moldovei şi luând ca zestre susnumita Localitate Mana din Ţinutul Orhei, în care din acel timp şi duce o viaţă cinstită, care corespunde tuturor Moşierilor şi persoanelor respectabile. Spre adeverire i s-au dat această carte lui Scordeli cu iscăliturile şi cu aplicarea peceţilor noastere sa dat în Oraşul Regional Chişinău."/23/
Aceast certificat era necesar Comandantului Regimentului de infanterie Ecaterinburg domnului Sadovnicov, precum că Panaghiot SCORDELI şi fii săi înscrişi ca voluntari în Regimentul de infanterie amintit (cu dislocaţia în oraşul Tucikov)/24/, sunt locuitori din Ţarigrad de naţiune grecească, şi au statut de străini în Rusia/25/. Fii fiind primiţi în regiment de către Comandantul de divizie General Maior şi Cavaler Vedemeier/26/.
În anul 1812 Pantelimon Scordeli ridică în satul Mana o biserică cu hramul "Sfântul Nicolae", "durată din lemn, care nu este suficient înzestrată cu odăjii, icoane şi cărţi" /27/
În conformitate cu lista propietăţilor funciare şi a stărilor sociale a locuitorilor regiunii Basarabia după datele recensământului din anul 1817, Slobozia Mana făcea parte din Ocolul Răutului de Jos. "Avea 1 preot, 1 diacon. Pătura de jos -10 gospodării, 1 vădană, 6 burlaci. Total 18 bărbaţi şi 1 femeie - pe moşia proprietarului Panait Scordeli, precum şi 650 fălci de pădure, lanuri - 200 de fălci, împreună cu satul, imaşul, ţarină (pămînt arabil) şi fâneţul. De asemenea 2 mori, 1 vie şi 1 livadă aparţin moşierului." /28/
În octombrie 1828 moşierul Pantelimon Scordeli se adresează către Adunarea Deputaţilor Nobililor Basarabeni cu cererea de: "a examina documentele pentru a mă înscrie in cadrele Cărţii Nobilimii Basarabene, eliberandu-mi Adeverinţa necsară. Şi vreau şă adaog, ca eu am de la naştere 72 de ani, căsătorit, copii am trei fii : Constantin, care are 24 ani, Todor 22 şi Mihalachi 20. Sunt Proprietar al Moşiei Mana, primită ca zestre din partea soţiei, de pe care anual obţin venit de 600 lei" /29/.
BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
Text şi cercetare - Sorina GÂLCĂ
1. V. Minchevici – absolvent al Liceului REAL din Chişinău, a.1905
2. Extras din Procesul Verbal nr.70 al Adunării excepţionale de pe lăngă Comisarul Norodnic pentru afacerile interne a URSS din 22 septembrie 1941
3. Toate documentele sunt traduse din originale sau copii, scrise de mâină în limba rusă, sec.XIX
4. Arhiva Naţională a RM (ANRM), Fond 88 inv.1 Dosar nr.1230 - Scordeli
5. Ioan Vasiliev Chirica- fratele mamei Maria Vasilievna; ANRM, Fond 88 inv.1 Dosar nr.147 – Chirica
6. Raport al conducerii zemstvei guberniale din Basarabia asupra situaţiei sociale medicale si veterinare pe perioada 1 noiem. 1887 - 1 noiem. 1888. pag 28, Chişinău, Tipografia A. S. Stepanovoi, 1889
7. MONITORUL zemstvei Basarabene, nr.1, 2, ianuarie-februarie 1881
8. Adres-CALENDARUL Guberniei Basarabia, a.1912, pag.147, a.1916, pag.189
9. Stânjen = 2,134 m ( 17,97 st.patr. = 38,35 m 2)
10. Verstă = 1,068 km (25 verste = 26,7 km, 750 verste pătrate = 801 km 2)
11. Raport al conducerii zemstvei guberniale din Basarabia asupra situaţiei sociale medicale si veterinare pe perioada 1 noiem. 1887 - 1 noiem. 1888. pag 28, Chişinău, Tipografia A. S. Stepanovoi, 1889
12. Adres-CALENDARUL Guberniei Basarabia, a.1910, pag.10
13. Date de pe verso-ul fotografiei şi din Adres-CALENDARUL Guberniei Basarabia, a.1912, pag.147, a.1916, pag.189
14. Diplomă de mulţumire, traducere din rusă, anul 1913. Arhiva familiei.
15. Cârmuirea Zemstvei guberniale Basarabia. Tabloul medoco-sanitaro-veterinar al Guberniei Basarabia pe anul 1896, nr.1-12
16. Cârmuirea Zemstvei guberniale Basarabia. Tabloul medoco-sanitaro-veterinar al Guberniei Basarabia pe anul 1895, nr.6
17. Arhiva familiei 18. ANRM, Fond 88 inv.1 Dosar nr.1230 – Scordeli. Document scris în greacă şi rusă. Varianta rusă fiind o traducere incompletă a celei greceşti.
19. Domnitorul Caradja (Domnitor al Ţării Romneşti sau Valahiei din a.1782-1783.)
20. Mare Armaş - Boier din starea A(I) a boierilor de divan. "Armaşul cel mare iaste poruncitoriul celorlalţi armăşei carii sunt ca la vre-o 60. Când iaste cineva judecat la moarte, atuncea are el datorie ca să poarte grijă pentru (îm)plinirea hotărârii domneşti. Preste aceasta mai are el purtarea de grijă şi pentru temniţe şi pentru tabulhana, adecă musichiea (muzica) enicerilor" (DESCRIPTIO ANTIQUI ET HODIERNI STATUS MOLDAVIAE, Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei. 1716).
21. Domnitorul Mihail Suţu (domnitor al Ţării Romneşti sau Valahiei din anii 1783-1786 şi 1791-1793.)
22. Pe cavoul familial din ograda bisericii satului Mana, Judeţul Orhei e scis: "Aici odihnesc buneii şi stăbuneii: Pantelimon şi Elena, Spiridon şi Despina (părinţii Elenei)".