Iată câteva citate, maxime şi cugetări ale lui George Călinescu, critic şi istoric literar, dramaturg, poet, prozator, o importantă personalitate a culturii româneşti.
George Călinescu a fost o personalitate enciclopedică a culturii şi literaturii române, critic, istoric literar, scriitor, publicist, membru titular activ al Academiei Române. S-a născut la 19 iunie 1899, în Bucureşti, ca fiu al Mariei Vişan, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iaşi.
Citate de George Călinescu
- Nimic nu întăreşte o virtute mai mult ca încrederea.
- Îndoiala de sine e cea mai cumplită boală.
- Nimic nu-i nou sub soare şi când crezi că ai descoperit o noutate, bagi de seamă că a spus-o altul înainte.
- Mai plăcut e să-ţi aduci aminte fericiri trecute, decât ca după o tinereţe uscată să ai târziu ceea ce n-ai avut la vreme.
- Dintr-o călătorie se învaţă mai mult decât dintr-o bibliotecă.
- Unde există bani la mijloc, nu există nobleţe!
- A gândi înseamnă a suplini experienţa cu idei.
- Arta e o expresie a libertăţii prin definiţie, căci ea nu acceptă limitele istoriei.
- Nu cunoaştem niciodată bine pe oameni; ei au încăperi închise pentru ochiul superficial.
- Un dialog nu duce la nimic dacă planurile de gândire nu coincid.
- Fericirea este viaţă activă.
- Excesul de meditaţie paralizează viaţa.
- Timpul este o valoare de sentiment - pentru unii trece prea repede, pentru alţii prea încet.
- E mai bine, cum spune înţelepciunea populară, să fii capul cozii, decât coada capului!
- Duşmanul nu încearcă să facă mai bine ca tine, ci caută numai să te împiedice pe tine.
Fără îndoială că soarta e totul, dar ea poate fi întârziată şi poate fi chiar împiedicată, dacă nu merge conştient, pe căile ei. Soarta e latentă şi facultativă şi dacă fără colaborarea ei nu se poate nimic în viaţă, e cu putinţă totuşi să te foloseşti de semnele ei. Soarta trebuie consultată. - Talentul este abilitatea de a-ţi ascunde talentul acolo unde este nevoie.
- Originalitatea mea stă în faptul că spun fără ruşine banalul, pe când ceilalţi îl caută.
- Favoarea da naştere la invidie şi invidia la bârfeală.
- Locuinţa trebuie să exprime omul.
- Când lipseşte critica, arta decade, pentru că începe să se bazeze pe adeziunea publicului care se numeşte succes.
- Un critic de seamă e, în mod obişnuit, un om în vârstă şi plin de candoare, care simte plăcere a descoperi frumosul, fiind totodată inapt pentru a minţi.
- Talentul arată tristeţea.