Tema nuvelei o constituie evocarea unor momente traite de locuitorii din Campia Brailei, in timpul secetei din anul 1946.
intr-un sat in care seceta a uscat totul se zvoneste ca, in curand, albia secata a raului care strabate localitatea se va umple cu apa. Vestea este adusa de catre un calaret si, in cateva clipe, intregul sat afla despre marele eveniment ce urma sa se produca. Locuitorii, chemati in pripa de Sus-teru, se aduna pe malul garlei si incep sa sape, cu o frenezie extraordinara, santuri care sa permita apei sa patrunda pe micile lor ogoare. La lasarea inserarii oamenii devin nelinistiti, caci apa intarzie sa apara. Susteru, asezat pe marginea luntrei, isi pleaca urechea la pamant, dorind sa auda zgomotul apei. Din pacate, acesta intarzie sa apara si atunci Susteru emite ipoteza ca morarii din amonte "le-au taiat apa", asa cum se mai intamplase si in alti ani. in acel moment locuitorii satului se decid sa porneasca in susul apei, in intampinarea acesteia. Ajunsi la prima moara, ei descopera ca acolo nu exista niciun fir de apa. La fel se intampla si la a doua moara.
Oboseala drumului ii determina pe multi sa se intoarca la casele lor, renuntand la cautarea iluzorie a apei care nu parea ca se va mai ivi vreodata.
Susteru, ramas singur, isi continua drumul si ajunge la a treia moara, dar aici cunoaste o alta dezamagire. in plina noapte Susteru "privi luna ce se ofilea pe muchia aceluiasi deal. ridica bratul fara maneca si lovi calul pe gat, cu darlogii". Ramase obsedat, fascinat de senzatia pe care o incerca, simtind mereu "racoarea valurilor".
Dincolo de nisipuri este o naratiune fascinanta prin atmosfera fantastica si prin semnificatia ei simbolica.
Fanus Neagu surprinde cu mult talent un moment critic din viata unei comunitati - seceta. Aceasta produce o dereglare in traiul normal al lucratorilor pamantului, in curgerea fireasca a vietii. Apa in cautarea careia porneste cu infrigurare intreaga comunitate devine simbolul vietii, al fertilitatii.
" Dincolo de nisipuri ", spunea Eugen Simion, "este o naratiune aproape fantasii ca, povestea, pe scurt, a unui miraj intr-un cadru de viata debordanta."
Caracteristici:
- apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor;
intindere medie (mijlocie) intre schita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele ("Budulea Taichii" de Ioan Slavici);
- predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul;
- actiunea este relativ simpla, chiar daca mai complexa decat a schitei, urmarind un singur fir narativ, ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice;
- timpul este mai indelungat decat in schita ajungand pana la zeci de ani;
- actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor;
- conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat, prezentat amanuntit.
- personajele sunt mai numeroase decat in schita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective;
- personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice;
- evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor;
- destinul uman se impleteste cu natura;
- uneori expozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent;
- partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari;
- implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din existenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti;
- uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu-se la persoana a III-a, alteori autorul participa subiectiv;