Dosoftei are ca model pe Ian Kochanowski, care tradusese Psaltirea în limba polonă. Traducerea Psaltirii i-a cerut multă muncă, fiindcă o prelucrează cu ritmul, rima, metrica poeziei populare şi dă o culoare de specific naţional temelor biblice.
El foloseşte expresii ca: „descălecarea moşiei“, „urice“, „caftane“, „bucine din corn de bour“. Face efortul de a adapta limba română la problemele limbajului poetic şi dovedeşte capacitatea limbii române pentru o activitate literară. El face paşi importanţi pentru introducerea limbii române în oficierea cultului creştin ortodox. Imaginile folosite creează o stare afectivă pentru receptarea mesajului religios: „Am mâncat pâine cu zgură / Şi lacrimi în bătătură / De faţa mâniei Tale“, „În ce chip doreşte cerbul de fântână / Cându-l strânge setea de-l arde-n plămână / Sufletul meu, Doamne, aşa Te doreşte“.
Unii psalmi, în urma versificaţiei populare, au pătruns în colinde, în cântecele de stea, în dramele populare ca Vicleemul. Pentru talentul său literar, el este considerat primul poet cult din literatura noastră.
Vieţile Sfinţilor cuprinde traduceri din greceşte şi sârbeşte ale unor legende hagiografice. În prima parte cuprinde legende referitoare la Domnul Iisus, la Maica Domnului, la apostoli. De exemplu ne povesteşte felul în care Domnul Iisus îşi imprimă chipul pe o năframă şi i-o trimite lui Avgar. Acesta se vindecă, închinându-se la icoana Domnului. În partea a doua se cuprind legende ale martirilor şi asceţilor, având ca idee centrală ajutorul dat de Domnul Iisus. Astfel, sfântul Tars este pus într-un sac cu vipere şi aruncat în mare. Este scos de îngeri şi merge pe valuri. Sunt cuprinse legendele sfinţilor Alexie, Eustaţiu, a celor şapte coconi din Efes, a sfintei Tecla.
Dosoftei - PSALTIREA ÎN VERSURI - Video