Mihai Viteazul a fost domn în Moldova în mai – septembrie 1600. Conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.
Mihai Viteazul biografie
Cronica oficială îl arată pe Mihai Viteazul ca fiind fiul natural al lui Pătraşcu cel Bun, i se cunoaște cu certitudine mama, Hangița Tudora din Cetatea de Floci, călugărită ulterior ca Theofana.
În tinerețe, Mihai Viteazul s-a îndeletnicit cu negustoria și odată cu intrarea în dregătorii acumulează moșii importante în Oltenia. În toamna anului 1593, cu acordul Porţii, susținut de unchiul său Iane Banul, de boierii Buzeşti şi de Cantacuzinii din Istanbul, Mihai devine domn al Valahiei. În momentul ocupării tronului, dependența țării față de turci se agravase, dar situația internațională era favorabilă declanșării luptei antiotomane.
În Balcani, mișcările de eliberare se intensificau, iar în Apus, din inițiativa Casei de Austria, Papalitatea, Spania și ducatele italiene Mantova, Toscana şi Ferrara, constituiseră Liga Creștina, la care aderaseră atât principele Transilvaniei Sigismund Bathory, cât și Aron Vodă, domnul Moldovei (16 august 1594). Urmărind eliberarea țării, Mihai Viteazul aderă din proprie inițiativă la Ligă. Lupta antiotomană este declanșată la 13 noiembrie 1594, când lichidează creditorii turco-levantini și o unitate militară otomană din București. Ulterior, teritoriul Valahiei a fost curățat de turcii care staționau aici. Operațiunile militare au fost apoi extinse pe linia Dunării. Obține o serie de victorii asupra otomanilor la Călugăreni, la Cladova, Vidin și Nicopole.
Schimbările de domnie din Moldova, unde tronul fusese ocupat de Ieremia Movilă (1595), și din Transilvania, unde Andrei Bathory i-a luat locul lui Sigismund Bathory (1599), fideli Poloniei şi adepţi ai colaborării cu Imperiului Otoman, fiindu-i ostili - au creat o situație periculoasă pentru Mihai Viteazul. În condițiile în care se contura riscul îndepărtării sale de pe tron și anulării rezultatelor obținute pe plan extern, Mihai Viteazul preia inițiativa militară și trece la acțiune împotriva adversarilor săi. În toamna anului 1599 pătrunde în Transilvania. Forțele sale trec munții și în bătălia de la Şelimbăr (1599) obțin victoria asupra lui Andrei Bathory. La 1 noiembrie 1599, Mihai intra în Alba Iulia, fiind proclamat principe al Transilvaniei.
Campania împotriva lui Ieremia Movilă a debutat în martie 1600. Forțele lui Mihai Viteazul pătrund în Moldova în trei coloane - prin pasul Oituz, prin pasul Rodna și pe valea Siretului - silindu-l pe Ieremia Movilă și pe susținătorii săi interni și polonezi să se retragă la Hotin. La sfârșitul lunii mai întreaga Moldovă se afla sub stăpânirea lui Mihai Viteazul, care unea astfel sub sceptrul său cele trei provincii - Moldova, Valahia și Transilvania.
Aceasta stare de lucruri venea în contradicție cu planurile Habsburgilor, Poloniei și Imperiului Otoman. Ostilității celor trei puteri li se adăuga cea a nobilimii maghiare din Transilvania care, nemulțumită de a avea în frunte un principe valah, se răscoală în septembrie 1600. Nobilimea maghiară și aliatul său, generalul imperial Basta, obțin victoria în confruntarea cu Mihai Viteazul de la Mirăslău (1600). Nici boierimea moldoveană nu vedea cu ochi buni venirea lui Mihai pe tronul Moldovei, văzând astfel amenințate vechile drepturi și privilegii, și nu agrea ideea unui prinț valah la cârma Moldovei. Intrigile Movileștilor care caută susținere în Polonia conduc la aceea că hatmanul polonez Jan Zamoyski pătrunde în Moldova, unde îl reinstalează pe Ieremia Movilă și își continuă marșul în Valahia, unde voia să îl pună domn pe Simion Movilă.
În fața ofensivei polone, Mihai trece rapid munții spre a o anihila, dar este înfrânt succesiv la Năieni (12 octombrie), Ceptura (14 octombrie), Bucov (20 octombrie) și Curtea de Argeș (25 noiembrie). La 19 august 1601 în tabăra de lângă Turda generalul imperial Basta îl asasinează pe Mihai Viteazul.