Asachi Gheorghe - întemeietor al învățământului, presei şi teatrului în Moldova

Asachi Gheorghe (1788 — 1869), cărturar, poet, prozator, dramaturg, literat, publicist, filozof, pedagog, îndrumător cultural, promotor al teatrului românesc, pictor, arhitect şi diplomat

Născut: 1 martie 1788, Herța, județul Dorohoi, Principatul Moldovei, azi Ucraina. Și-a făcut studiile la Lvov, Viena şi în Italia.

Întemeietor al învățământului (1813), al presei („Albina românească”) şi al teatrului (1816) în Moldova. A scris sonete (în manieră petrarchistă), fabule, balade, poeme fantastice („Turnul lui But”), influențate de clasicism şi de preromantism, drame şi nuvele istorice, prelucrări.

În 1820, alături de Veniamin Costache, refăcea Seminarul de la Socola, aducând, din Ardeal, profesori de specialitate: I. Costea, I. Manu, V. Fabian-Bob şi Vasilie Popp. Asachi este cel care organizează prima reprezentație teatrală în limba română, la 27 decembrie 1816, în casa hatmanului Constantin Ghica din Iași, cu pasto­rala Mirtil și Hloe, prelucrare de Florian după S. Gessner.

În 1834, ia ființă primul institut de educație a fetelor din Moldova şi, în 1841, școala de arte şi meșteșuguri din Iași, completându-se, astfel, sistemul de instrucţie conceput de el întru „propăşirea” prin ştiinţă şi cultură. Eforturile referendarului se văd încununate la 16 iunie 1835 prin inaugurarea Academiei Mihăilene, instituţie de învăţământ superior după model european, ce funcționa cu trei facultăți (filosofie, drept, teologie) şi două cursuri „extra­ordinare”. Prin clasele de pictură şi arhitectură, introduse la Academie, se anticipă crearea învățământului artistic. La 15 noiembrie 1836, se înfiinţează Conservatorul filarmonic-dramatic prin strădania lui Ştefan Catargiu, a spătarului Vasile Alecsandri, tatăl poetului, şi a lui Asachi, ce va fi şi profesor de declamație.

La 1 iunie 1829, editează „Albina româ­nească”, prima gazetă politică şi literară din Moldova, ce sugera din titlu o deschidere spre ambele principate. Cu o apariţie întinsă pe două decenii, deşi cu întreruperi şi scăderi de formă şi, de la un timp, concurată de periodicele lui M. Kogălniceanu, gazeta a fost susţinută şi de suplimentele ei: „Foaia oficială” (1832), „Alăuta românească” (1837-1838) – de interes literar, „Foaia sătească a Principatului Moldovii” (1839-1840, 1846-1851) şi „Arhiva Albinei pentru arheologie română şi industrie”.

Opere:
„Dafne”
„Petru Rareș”, 1853
„Elena Dragoș”,1863
„Turnul Butului”, 1863
„Nouvelle historique de la Moldo-Roumanie”, 1859
„Culegere de poezii” − Iaşi, 1836 (ed. II, adăugită, 1854; ed. III, 1863);
„Fabule alese” − Iaşi, 1836
Petru Rareş „Dramă istorică în patru părţi” − Iaşi, 1853
„Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie” − Iassy, 1859 (ed. II, 1863; ed. III, Nuvele istorice a României, Iaşi, 186)
„Nuvele istorice”, studiu, indice de cuvinte şi forme de P. V. Haneş − Bucureşti, 1915
„Elena Dragoş”, dramă istorică originală − Iaşi, 1863
„Turnul Butului”, dramă originală − Iaşi, 1863
Asachi G. „Scrieri alese” −Chișinău, 1968
„Scrieri alese” Chișinău − 1968
„Opere” − Chișinău, 1979
„Scrieri literare”, I-II, ed. îngrijită, pref., note şi glosar de N. Asachi Ursu − Bucureşti, 1957
„Opere”, I-II, ed. critica si pref. de N. Asachi Ursu − Bucureşti, 1973-1981
„Leucaida lui Alviro Corintio-Dacico” (Gh. Asachi). Studii şi documente, trad., ed., pref. şi studiu de G. Sorescu − Bucureşti, 1974 (ed. II, revăzută şi completată, 1991)
„Opere”, I-II, ed. şi pref. de E. Levit − Chișinău, 1991.