Om politic, jurist, savant și scriitor român. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, este condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în Siberia
Constantin Stere (8.11.1865, Ciripeau, după alte izvoare 01.06.1865, Horodişte, județul Soroca − 26.06.1936, Bucov, judeţul Prahova, România). Familie de boieri basarabeni.
Artizan al Unirii din 1918, supranumit „Marele Apostol al Unirii”; fondator, împreună cu G. Ibrăileanu, P. Bujor, M. Sadoveanu, al revistei „Viaţa românească" (1906). Deputat în Sfatul Ţării şi în Parlamentul României.
Învață la Liceul nobilimii din Chișinău; aici aderă la mișcarea narodnicistă din Rusia, în ultimul an de liceu fiind arestat pentru activitatea revoluţionară. Condamnat la mai mulţi ani de detenţie, este exilat în Siberia (1886-1892). Un timp Stere se află dincolo de cercul polar.
După ispăşirea pedepsei, revine în Moldova de Est, apoi, prin cunoştinţele părintelui său, Stere Egor Stepanovici, obţine un paşaport pentru străinătate, trece frontiera şi ajunge la Iaşi, unde are susţinerea şi ajutorul socialistului Ion Nădejde, cu care a corespondat în timpul exilului siberian. Urmează cursurile la Facultatea de Drept a Universităţii de la Iaşi. Devine ulterior profesor de drept constituţional şi chiar rector al acestei prestigioase instituţii de învăţământ din România.
„În preajma revoluţiei” de Constantin Stere
Este autorul romanului-fluviu „În preajma revoluţiei” (opt volume), pe care Constantin Stere îl scrie după ce părăseşte viaţa politică, retras la moşia sa de la Bucov, judeţul Prahova. Memoria fenomenală a lui C. Stere, dublată de calităţile de narator şi de un talent literar de excepţie, dar şi forţa de muncă i-au permis să realizeze o operă durabilă în timp. Cele peste 2500 de pagini au fost dictate secretarului său L. Leoveanu din 1931 pînă în 1936, anul decesului său. Al 9-lea volum, schiţat de C. Stere, rămîne nefinisat. G. Călinescu compara această uriaşă frescă literară cu „Le Rouge et le Noir” („Roşu şi Negru” de Stendhal). Autorul descrie cu o măiestrie de invidiat frumuseţea peisajelor de la ţară, apa strălucitoare a Nistrului, cîmpiile, muncile cîmpului, plugăritul, secerişul, ocupaţiile ţăranilor din zori şi pînă-n noapte, moravurile şi obiceiurile oamenilor de la ţară, scene tipice ale satului de la Nistru, îmbinînd elementul fantastic cu cel real, umorul cu fina ironie. „În preajma revoluţiei” a fost comparat de unii critici cu „Război şi Pace” al contelui Lev Tolstoi, prezentînd o experienţă unică în spaţiul literar dintre Carpaţi şi mare. „În preajma revoluţiei” rămîne o operă de mare valoare prin frumuseţea scrisului şi prin bogăţia materialului documentar-memorialistic, cuprinzînd mai multe decenii de viaţă socială, politică şi culturală. Prin acest roman C. Stere a lăsat contemporanilor şi urmaşilor mărturia zbuciumului unei vieţi excepţionale, romanul rămînînd un monument al literaturii moldoveneşti.
Opere:
„Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept” (studiu sociologic şi juridic, teza de licenţă în drept), Iaşi, 1897;
„Patru zile în Ardeal” (publicistică) − Bucureşti, 1914;
„În voia valurilor. Icoane din Siberia” − Bucureşti, 1921;
„În literatură” − Iaşi, 1921; „Un caz de conştiinţă (publicistică)” − Bucureşti 1921;
„În preajma revoluţiei” − roman, Bucureşti, 1931-1936;
vol. I. „Prolog. Smaragda Teodorovna”, 1931;
vol. II. „Copilăria şi adolescenţa lui Vanea Răutu”, 1931;
vol. III. „Lutul”, 1932;
vol. IV. „Hotarul”, 1934;
vol. V. „Nostalgii”, 1935;
vol. VI. „Ciubăreşti”, 1935;
vol. VII. „În ajun”, 1935;
vol. VIII. „Uraganul”, 1936;
„Limba şi geniul naţional”, „Viaţa Basarabiei» − Chișinău, 1936, nr. 9;
„Scrieri” − Bucureşti, 1979;
„Preludiu” (pagini de proză) − Chișinău, 1989;
„În preajma revoluţiei”, vol. I-VIII, îngr., prefaţă de Badiu V. − Chișinău, 1991;
„Victoria unui înfrînt” − Chișinău, 1997;
„Singur împotriva tuturor (documente)”, ediţie de Ciobanu A. − Chișinău, 1997; „Documentări politice” − Chișinău, 2002; „Publicistică”, Chișinău, 2006.