Tema — lupta pentru apărarea fiinţei naţionale şi pentru afirmarea conştiinţei naţionale.

Ideea — critica instituţiilor şi moravurilor feudale.

Compoziţia este complexă şi se desfăşoară pe patru planuri:
– pe planul istoric avem lupta lui Vlad Ţepeş şi a armatei române împotriva turcilor.
– pe planul comic avem falsa luptă a ţiganilor cu turcii.
– pe planul mitic avem lupta dintre îngeri şi demoni – îngerii îl ajută pe Vlad Ţepeş şi pe români, demonii îi ispitesc pe ţigani, ca să nu-i ajute pe români.
– planul comentariului, în care autorul se preface că o serie de savanţi au studiat textul şi-l explică, dar explicaţiile lor sunt complet false şi comice.

Subiectul. Se urmăreşte evoluţia ţiganilor în timpul luptei lui Vlad Ţepeş cu turcii.

Pentru a nu fi folosiţi ca iscoade de către turci, Vlad Ţepeş îi adună pe ţigani într-o tabără. Defilarea lor în cete, prin faţa lui Vlad Ţepeş, este comică, realizând o satiră la adresa moravurilor feudale. Astfel, argintarii au 110 ca steag o cioară de argint cu pene de aur, sunt conduşi de Parpangel — un fel de Ahile ţigan, Bălăban îi conduce pe căldărari, care au ca steag o tipsie de aramă şi bat într-o căldare, în loc de „dobă“. Fierarii sunt conduşi de Drăghici şi au ca steag o tigaie de plăcinte. Tandaler îi conduce pe aurari, care au ca steag o suliţă de aur, iar lăieţii, conduşi de Corcodel, au ca steag o cârpă şi sună din cornuri. Ei îi jură credinţă lui Vlad Ţepeş, dar acesta, îmbrăcându-se în haine turceşti, cu un grup de oşteni, vine să-i încerce; ţiganii se predau imediat. Văzând că-i Vodă, promit că se vor bate cu turcii.

Pe alt plan, Satana o fură pe Romica, logodnica lui Parpangel, şi acesta, ca orice cavaler rătăcitor, pleacă s-o caute. O găseşte în pădurea fermecată, într-un castel, dar se pomeneşte într-o baltă. Ajunge la două izvoare: unul cu apă vie şi unul cu apă moartă. Eroul român, Argineanul, vine şi bea din izvorul cu apă moartă, îşi leapădă armura, fiindcă înnebuneşte. Parpangel bea din izvorul cu apă vie, ia armura lui Argineanul, vine în tabără, când turcii îi atacau pe ţigani, face minuni de vitejie, îi alungă pe turci, dar cade de pe cal şi-şi rupe oasele. Este îngrijit de mama sa, Brânduşa, şi de Romica.

Ţiganii hotărăsc să se bată legaţi la ochi, ca să nu se înspăimânte de vederea turcilor. Dau peste o turmă de boi şi se bat cu ea. Apoi îşi dau seama că se află în tabăra abandonată de turci şi găsesc o mulţime de provizii. De aceea hotărăsc să-şi facă o ţară şi discută despre cele două forme de guvernământ: republică sau monarhie luminată. Nu se înţeleg, se iau la bătaie şi pierd şansa să-şi dobândească conştiinţa naţională. Între timp, Vlad Ţepeş, deşi îi bate pe turci şi-i alungă, este silit de boieri să părăsească ţara, fiindcă aceştia se tem de răzbunarea turcilor. Armata română continuă lupta condusă de Romândor.

Mesajul iluminist constă în discutarea următoarelor idei: – susţine lupta pentru drepturile omului (în discursul lui Janalău). – combate intoleranţa religioasă de pe poziţii materialiste. – critică instituţiile şi moravurile feudale (ca în defilarea ţiganilor). – susţine egalitatea în drepturi, în virtutea dreptului natural (în discursul lui Janalău). – neagă dreptul divin feudal (prin discursul lui Goleman). – propune discutarea formelor de guvernământ iluministe: republica sau monarhia luminată (în discursul lui Slobozan). – ne prezintă prototipul domnului, luminat în figura lui Vlad Ţepeş. – enunţă o concepţie materialistă, exprimată în descrierea raiului ţigănesc. – susţine lupta pentru libertate naţională ca afirmare a conceptului iluminist – „poporul suveran“.

 

Ion Budai Deleanu - ȚIGANIADA - Video