Vieru a scris într-un stil liric inconfundabil, caracterizat de simplitate, autenticitate și puterea de a transmite emoție. Poezia „Copilărie” este un exemplu perfect al acestei estetici literare. Prin intermediul versurilor sale, poetul reușește să creeze o legătură puternică între cititor și universul copilăriei.
Este o poezie plină de emoție, metaforic vorbind este o rană pe care generațiile anterioare au purtat-o toată viața lor. Cunoaștem că poetul s-a născut în data de 14 februarie 1935, în satul Pererîta, județul Hotin, Regatul României. Ulterior familia sa a trecut prin drama războiului, a foametei și a colectivizării forțate impuse de sistemul sovietic. Deci a avut o copilărie grea, drept dovadă multiplele relatări din poeziile sale despre familie, mamă și copilărie. La fel printr-o grea încercare a trecut și Ilie Ilașcu – un martir al vremurilor noastre, care a petrecut ani buni de temniță și chinuri la Triaspol pentru simplul fapt de a fi patriot al Moldovei - și a luptat deschis contra regimului secesionist instalat la Tiraspol (Așa numita ”Republică Nistreană”, Transnistria - stat nerecunoscut de nimeni, format în urma unui război de agresiune al Rusiei în 1992, contra tânărului stat independent - Republica Moldova).
Deci e o poezie elogiu despre o copilărie de suferință, despre un patriotism asumat și o cruce de purtat întreaga viață, din cauza unui regim ostil neamului nostru - un regim ”roșu”: e o dramă al unor copii însemnați ”La gât / Cu roşii petice” (o aluzie poetică la cravata roșie pionierească - obligatorie de a fi purtată de către elevi la școală în perioada sovietică atât în Basarabia (RSSM) cât și în Republică Socialistă România).
E o dramă a unui neam întreg: ”Sărmani copii / De sărman neam!” Metafora "Sărmani copii de sărman neam" sugerează că copiii sunt victimele unei situații sociale și politice nedrepte. Ei sunt reprezentați ca pe o parte a unui neam care este, la rândul său, nedreptățit.
Figuri de stil
Metaforă:
"Sărmani copii de sărman neam" - copiii sunt personificați și reprezentați ca pe o parte a unui neam sărac.
"Fier vechi, fier uzat adunam" - copiii sunt descriși prin intermediul unei metafore care sugerează că ei sunt nevoiți să muncească pentru a supraviețui.
"Pentru cătușele tale, pentru cătușele noastre" - copiii sunt descriși prin intermediul unei metafore care sugerează că ei sunt prizonierii unei situații politice represive.
Epitet:
"sărmani" (copiii, neamul) - epitetul adjectival "sărmani" conferă copiilor și neamului o imagine mai tristă și mai deprimantă.
"roșii" (peticele) - epitetul adjectival "roșii" conferă peticelor o imagine mai contrastantă și mai dramatică.
"vechi" (fierul) - epitetul adjectival "vechi" conferă fierului o imagine mai degradată și mai tristă.
"uzat" (fierul) - epitetul adjectival "uzat" conferă fierului o imagine mai deteriorată și mai tristă.
Comparatie:
"La gât cu roșii petice" - comparația "cu roșii petice" sugerează că peticele sunt ca niște pete roșii pe gâtul copiilor.
Repetitie:
"Sărmani copii" - repetiția cuvântului "sărmani" accentuează sentimentul de milă și de compasiune al eului liric față de copii.
Aceste figuri de stil contribuie la expresivitatea poeziei și la transmiterea mesajului poetic. Ele creează imagini și emoții puternice, care emoționează cititorul și îl fac să reflecteze la situația copiilor din România și Basarabia în perioada comunistă.
Concluzie:
Poezia „Copilărie” rămâne o mărturie impresionantă a talentului și sensibilității lui Vieru, atrăgându-ne atenția că trebuie sa fim responsabili de faptele noastre, să nu uităm istoria, să cinstim patrioții acestui neam și în formarea noastră, ca indivizi, să prețuim valorile autentice pentru a dăinui ca neam și mai departe, rezistând oricăror cotropitori ce atentează la libertatea noastră.
În plus, poezia lui Grigore Vieru „Copilărie” are un impact cultural și social, aducând în prim-plan importanța protejării inocenței și a bucuriei copilăriei într-o lume tot mai agitată și complexă.